Conform specialistilor, deschiderea unei asemenea proceduri reprezinta mai mult un pas formal pe care pot sa il faca institutiile europene de la Bruxelles pentru a pune presiune pe un guvern in vederea adoptarii cat mai urgente a unor masuri care sa duca la scaderea deficitelor. Propunerea in cauza nu reprezinta o surpriza pentru autoritatile de la Bucuresti, mai multe voci sustinand in ultimele saptamani ca se va ajunge in acest punct mai devreme sau mai tarziu. 

Chiar daca reprezentantii Comisiei Europene au ajuns deja la aceasta concluzie, constantand ca tara noastra a depasit in anul 2019 tinta de deficit de 3% din Produsul Intern Brut, decizia finala privind deschiderea procedurii de deficit excesiv va fi luata in cele din urma de Consiliul Uniunii Europene. Riscul deschiderii unei asemenea proceduri a fost adus in discutie pentru prima data de liberali, la finalul anului trecut, dupa ce au preluat guvernarea de la social-democrati. La acea vreme, mai multe voci importante din PNL trageau semnale de alarma cu privire la gaura lasata in buget de guvernul condus de Viorica Dancila, executivul social-democrat supraestimand incasarile bugetare si subestimand cheltuielile din 2019. 

Recomandarile Comisiei Europene pentru Romania 

Lasand la o parte cererea Comisiei Europene de deschidere a procedurii de deficit excesiv in cazul tarii noastre, institutia europeana solicita Consiliului Uniunii Europene adoptarea unei recomandari pentru tara noastra cu doua puncte principale. Primul punct se refera la scaderea gradula a deficitului bugetar pana la 2.8% din Produsul Intern Brut pana in anul 2022 inclusiv. Mai exact, oficialii Comisiei Europene s-ar astepta ca Romania sa inregistreze un deficit bugetar de 3.6% din PIB in 2020, de 3.4% din PIB in 2021, respectiv de 2.8% din PIB in 2022. Totodata, Comisia Europeana recomanda tarii noastre sa ia masurile necesare in acest sens pana cel mai tarziu in data de 15 septembrie 2020. 

Cererea concreta inaintata de Comisia Europeana cu privire la faptul ca Romania ar trebui sa puna pe masa un plan care sa contina masuri clare de scadere a deficitului pana la data de 15 septembrie vine in contextul in care in tara noastra se vorbeste despre cresterea pensiilor cu nu mai putin de 40% incepand cu aceasta toamna. Asa cum este cunoscut deja, inainte de a iesi de la guvernare, social-democratii au lasat mostenire liberalilor o lege care prevede majorarea tuturor pensiilor incepand cu 1 septembrie 2020. 

Asa cum este specificat si in raportul de tara intocmit  recent pentru tara noastra, aplicarea unei asemenea masuri de la 1 septembrie ar duce la explozia deficitului bugetar la peste 6% din Produsul Intern Brut in 2021 si 2022. De asemenea, gradul de indatorare al Romaniei ar exploda in urmatorii zece ani in cazul in care aceasta masura va fi pusa in aplicare in cele din urma. In contextul in care anul 2020 este un an dublu electoral, niciun partid politic nu isi poate asuma public un punct de vedere negativ cu privire la aceasta majorare a pensiilor.

Fostul premier liberal Ludovic Orban a precizat la inceputul acestui an ca fondurile necesare punerii in aplicare a acestei masuri sunt prevazuti in bugetul dedicat anului in curs. Chiar si asa insa, Ludovic Orban a tinut sa precizeze ca majorarea pensiilor cu 40 de procente ar urma sa fie pusa in aplicare in cele din urma doar in cazul in care evolutia economica a tarii noastre se va indrepta in directia dorita in perioada urmatoare.