Comisia Europeana: Romania are de recuperat 335 milioane de euro de la Oltchim, reprezentand ajutoare incompatibile
ajutor de stat oltchimrecuperare ajutor statdecizii cesanctiuni romaniasanctiuni ue
Comisia Europeana a constatat ca, de la privatizarea esuata a societatii petrochimice Oltchim din Romania, in septembrie 2012, aceasta a beneficiat de ajutoare incompatibile in valoare aproximativa de 335 de milioane de euro.
Romania trebuie sa recupereze in prezent aceste ajutoare de la Oltchim. In acelasi timp, Comisia a concluzionat ca, deoarece au achizitionat activele in conditiile pietei, societatile care le-au cumparat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societatii Oltchim. Aceasta inseamna ca raspunderea pentru rambursarea ajutoarelor ii revine Oltchim.
"De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. In urma investigatiei, am constatat ca masurile respective au conferit societatii un avantaj economic neloial, incalcand normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care Romania trebuie sa il recupereze in prezent.
In acelasi timp, vanzarea majoritatii activelor Oltchim in conditiile pietei poate asigura un viitor durabil pentru activitatile economice ale societatii, fara a fi nevoie de sprijin public suplimentar", a declarat Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica in domeniul concurentei, intr-un comunicat.
Oltchim este una dintre cele mai mari societati petrochimice din Romania si din sud-estul Europei. Statul roman detine o participatie de control de 54,8 % in cadrul societatii. In ianuarie 2013, Oltchim a intrat in insolventa.
In aprilie 2016, Comisia a initiat o investigatie aprofundata pentru a stabili daca anumite masuri luate de Romania in sprijinul societatii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, in special:
- neexecutarea silita a datoriilor si acumularea in continuare de sume datorate de Oltchim Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din Romania dupa privatizarea esuata a societatii Oltchim din septembrie 2012;
- anularea de datorii in valoare de peste 300 de milioane euro de catre AAAS si de catre diferite intreprinderi de stat si
- continuarea furnizarilor, de catre statul roman si de catre intreprinderi de stat (CET Govora si Salrom), catre Oltchim fara plata, in ciuda deteriorarii situatiei financiare a societatii.
Comisia a constatat ca, in cazul de fata, niciun creditor operand in economia de piata nu ar fi fost de acord sa anuleze datoriile existente ale Oltchim sau sa continue furnizarile catre aceasta societate in conditiile in care AAAS si alti creditori aflati in proprietatea statului au facut-o in 2015.
Prin urmare, masurile de sprijin public constituie ajutor de stat in sensul normelor UE. Ulterior, Comisia a evaluat aceste masuri in conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat, si anume Orientarile din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare si restructurare.
Orientarile ii permit statului sa intervina in sprijinul unei intreprinderi aflate in dificultate financiara numai in conditii specifice si impun, in special, ca respectiva intreprindere sa faca obiectul unui plan de restructurare solid, sa contribuie la costurile aferente restructurarii sale si ca orice eventuale denaturari ale concurentei sa fie limitate.
In cazul de fata, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. In plus, Comisia a constatat ca nu a existat nicio contributie vizibila din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societatii.
Prin urmare, Comisia a concluzionat ca finantarea publica acordata de Romania societatii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobanzi, este incompatibila cu normele UE privind ajutoarele de stat si trebuie sa fie recuperata de Romania.
Vanzarea activelor Oltchim
Pentru a stabili daca ajutoarele au fost transferate noilor proprietari in urma vanzarii de active, Comisia a evaluat daca exista continuitate economica intre noul si fostul proprietar. Comisia utilizeaza o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzactiei (activele, pasivele si resursele umane transferate, vanzarea de pachete de active), momentul vanzarii, pretul de vanzare si procesul de vanzare, precum si identitatea cumparatorului.
La momentul initierii investigatiei detaliate, Comisia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economica intre Oltchim si viitorul cumparator (viitorii cumparatori).
Dupa initierea procedurii oficiale de catre Comisie, autoritatile romane au modificat insa conditiile de vanzare a activelor Oltchim.
In special, investitorilor interesati li s-a permis sa liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele noua pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vanzarii si a veniturilor astfel obtinute. Pe parcursul procedurii, diversi investitori de pe piata si-au manifestat interesul si au achizitionat majoritatea activelor Oltchim.
Avand in vedere conditiile modificate ale procesului de vanzare a activelor societatii Oltchim si rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat ca societatile care au cumparat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societatii Oltchim si, prin urmare, nu sunt trebuie sa le ramburseze.
Potrivit Comisiei, Oltchim a trecut printr-o perioada indelungata de dificultati economice in care a beneficiat de ajutoare de stat. Numeroasele tentative de privatizare, incepand cu 2001, au esuat. Anterior, in martie 2012, Comisia constatase ca o conversie in actiuni a creantelor Oltchim detinute de AAAS nu constituia ajutor in vederea privatizarii imediate a Oltchim (cazul SA.29041).
Cu toate acestea, Romania nu a realizat conversia creantelor in actiuni, iar privatizarea a esuat din nou, in septembrie 2012.
In conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, interventiile statului in intreprinderi pot fi considerate a nu reprezenta ajutor de stat, cand sunt efectuate in conditii pe care le-ar fi acceptat un operator privat care opereaza in conditii de piata (principiul operatorului economic privat in economia de piata). Daca acest principiu nu este respectat, interventiile publice constituie ajutor de stat in sensul articolului 107 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, intrucat le confera beneficiarilor un avantaj economic de care concurentii acestora nu dispun.
In conformitate cu Orientarile Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare si restructurare, intreprinderile aflate in dificultate pot beneficia de ajutoare de stat daca indeplinesc anumite conditii stricte.
Se poate acorda un ajutor pentru o perioada de pana la sase luni (ajutor pentru salvare). Dupa aceasta perioada, fie ajutorul trebuie sa fie rambursat, fie statul membru trebuie sa notifice Comisiei un plan de restructurare pentru ca ajutorul sa fie aprobat (ajutor de restructurare).
Planul trebuie sa asigure ca intreprinderea isi restabileste viabilitatea pe termen lung fara niciun alt sprijin din partea statului, ca aceasta contribuie adecvat la costurile sale de restructurare si ca denaturarile concurentei generate de ajutor sunt eliminate prin masuri de compensare.
Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fara intarziere a ajutoarelor de stat incompatibile, in scopul de a se elimina denaturarea concurentei create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevad aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea intreprinderii in cauza, ci pur si simplu restabilirea egalitatii de tratament cu alte intreprinderi.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
