Coronaseceta
seceta romaniaseceta 2020culturi calamitate secetalipsa irigatiicriza coronavirus
Daca era nevoie de un colac peste pupaza pandemiei de coronavirus, acesta este, in Romania si in alte state din estul Europei, seceta care a uscat pamantul cum nu s-a mai intamplat in ultimele cateva zeci de ani, suta de ani sau chiar jumatate de mileniu, cum este cazul Cehiei.
Exemplu edificator al instrainarii oraseanului contemporan de lucrurile nu importante, ci VITALE, este ca, in fiecare zi cand meteorologii anunta sanse (aici chiar este vorba despre sansa) de precipitatii, care sa mai potoleasca setea pamantului si a plantelor infipte-n el, prezentatoarele rubricilor meteo (si chiar diriguitoarea de la pupitrul stirilor) spun - aproape invariabil - ca... "nu scapam de ploi".
Daca nu zice la horoscop ca seceta cumplita mutileaza orice sursa de hrana, nu baga nimeni de seama, desi, cu numai cateva minute inainte, tot la stiri", aparusera informatii oficiale, insotite de imagini graitoare, filmate chiar de televiziunile respective, care arata hecatomba de plante la hectar provocata de seceta.
Un peisaj precum cel inspirat lui Labis de seceta din 1946: "Seceta a ucis orice boare de vant/Soarele s-a topit si a curs pe pamant/A ramas cerul fierbinte si gol/Ciuturile scot din fantana namol".
Elena Mateescu, directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, declara, recent, ca anul agricol 2019-2020 este afectat de seceta pedologica extrema, iar distributia neuniforma a precipitatiilor din ultima vreme nu a refacut rezerva de apa din sol.
Potrivit lui Mateescu, de la 1 septembrie 2019 si pana pe 25 mai 2020, cantitatea medie de precipitatii la nivelul Romaniei insumeaza doar 311,9 litri/metru patrat, insa, la nivel regional, distributia este neuniforma: in Dobrogea, sunt numai 178,5 litri pe metru patrat; in Moldova, 243,8 litri pe metru patrat, iar, in Muntenia, 288,5 litri pe metru patrat.
In acelasi timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, atrage atentia ca o seceta ca asta n-a mai uscat Romania de 50-60 de ani si ca tara noastra numara, deja, 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate, dintre care 941.000 de hectare au si fost verificate.
Inainte de aceste informatii, Bloomberg scria despre "seceta care parjoleste statele din estul Uniunii Europene, devasteaza recoltele si inrautateste ce se prefigureaza a fi cea mai grava recesiune economica pe care o va traversa regiunea, de la caderea comunismului incoace".
Potrivit articolului, unele zone din Romania si Polonia se confrunta cu cea mai a naibii seceta din ultima suta de ani, iar Cehia cu cea mai grava din ultimii... 500 de ani.
Solutia cica ar fi irigatiile. Asta zice si ministrul agriculturii, iar Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, a remarcat ca "suntem tara in care se moare de seceta la un kilometru de Dunare. E inadmisibil! O tara cu bazinul hidrografic si hidrologic la Romaniei, sa auzi un ministru al agriculturii, oricare ar fi el, ca pronunta cuvantul seceta este autodenunt.
Nu poti sa functionezi asa. Probabil va trebui sa nu mai coste uzinarea apei, sa fie apa gratis pentru agricultura, conditionata de tehnologii avansate in irigatii, ca sa nu ne batem joc de apa din rauri sau din panza freatica.
Nu se poate ca, la bazinul nostru hidrografic, sa plangem de seceta si, in secolul 21, sa facem agricultura pe baza de acatiste!"
O fi Dunarea la indemana, numai ca seceta asta a dus nivelul fluviului la cote la care - tot televiziunile arata - au aparut insulite in mijlocul lui.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, ieri, ca, de la 1 iunie, relaxeaza si mai mult chingile, astfel ca terasele si plajele se vor deschide si nu vom mai avea nevoie de niciun fel de declaratie pentru a ne deplasa oriunde in interiorul granitelor.
Macar de-am avea noi insine si patronii de terase ce pune pe mesele distantate, intrucat o nenorocire nevenind niciodata singura, seceta ar putea avea efecte cel putin la fel de grave ca pandemia de coronavirus.
Foto: Pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML