Dezvoltarea economiei colaborative si accesul mai facil pe piata al furnizorilor traditionali de servicii pot imbunatati concurenta
economie colaborativaplatforme onlineplatforme colaborativeuberairbnb
Pandemia de coronavirus a demonstrat ca digitalizarea, cresterea importantei platformelor, convergenta tehnologica si implementarea unor inovatii reprezinta tendinte actuale, care aduc beneficii majore economiei si consumatorilor in ansamblu si, ca urmare, se impune schimbarea abordarii clasice de reglementare a unor sectoare.
In acest context, Consiliul Concurentei recomanda flexibilizarea reglementarilor in cazul pietelor expuse la inovatie (transport, turism, servicii financiare etc.), avand in vedere, in primul rand, interesele pe termen lung ale consumatorilor.
In acelasi timp, autoritatea de concurenta considera ca aceste masuri trebuie insotite de relaxarea conditiilor de acces pe piata ale furnizorilor de servicii traditionali, ceea ce va genera cresterea gradului de concurenta intre prestatorii de servicii.
Consiliul Concurentei a facut aceste recomandari in urma derularii studiului privind Implicatiile dezvoltarii economiei colaborative asupra mediului concurential si politicii de concurenta, finalizat in luna martie 2020.
Conform Consiliului, economia colaborativa se refera la acele modele de afaceri in care activitatile sunt facilitate de platforme, de tipul Uber sau Airbnb, si care creeaza o piata deschisa pentru utilizarea temporara a bunurilor sau a serviciilor prestate, in cea mai mare parte, de persoane fizice.
Economia colaborativa permite alocarea mai eficienta a resurselor in economie
Principalul avantaj al economiei colaborative este ca permite alocarea mai eficienta a resurselor in economie, prin prisma utilizarii acelor active neutilizate, aflate in asteptare (autoturisme, proprietati imobiliare, capital etc.).
De altfel, dezvoltarea acestui model economic a dus la crearea de locuri de munca, determinand, totodata, beneficii substantiale pentru consumatori, dar si presiune concurentiala suplimentara asupra companiilor traditionale.
In acelasi timp, principalul risc din punct de vedere concurential este acumularea unui numar mare de participanti din piata in cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea duce la aparitia unei pozitii dominante. In acest fel, s-ar limita concurenta intre platforme si s-ar reduce stimulentele de intrare pe piata a unor noi platforme concurente.
De asemenea, exista riscul ca platforma dominanta sa impuna restrictii nejustificate furnizorilor de servicii.
Conform datelor obtinute in cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant in Romania.
Sondajele de opinie efectuate in cadrul analizei, la nivelul Romaniei, indicau capacitatea acestor modele de afaceri de a crea noi piete pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative, prin activarea acelor furnizori si consumatori ce nu ar fi apelat la serviciile traditionale.
Datele arata ca 25% dintre persoanele care nu au furnizat servicii pana in prezent se gandesc sa le ofere ocazional in viitor prin intermediul platformelor colaborative. De asemenea, 31% dintre consumatori afirma ca au inceput sa utilizeze anumite servicii de cand acestea au devenit disponibile prin intermediul platformelor colaborative.
Economia colaborativa a luat amploare in domeniul transportului de persoane
Principalul domeniu in care economia colaborativa a luat amploare este cel al transportului de persoane (ride-hailing), pe fondul reactiei favorabile a consumatorilor atat la beneficiile noilor servicii, cat si la mecanismul de solicitare a serviciilor de transport.
De altfel, serviciile de taxi care folosesc un mecanism de solicitare online, prin intermediul aplicatiilor agregatoare, au inregistrat, la randul lor, o tendinta de crestere.
Studiul indica faptul ca, inainte de pandemie, numarul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel national, intre 2015-2018, aproximativ 87% din numarul total de comenzi provenind din Bucuresti.
De asemenea, pana in martie 2020, numarul total al soferilor care-si desfasurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decat cel al soferilor de taxi care foloseau aplicatii agregatoare, incepand cu anul 2017.
Aceasta crestere s-a inregistrat pe fondul popularizarii si extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar si a faptului ca numarul licentelor de taxi este limitat la nivelul fiecarui oras.
Un factor fundamental in dezvoltarea economiei colaborative este cadrul de reglementare a serviciilor oferite prin intermediul platformelor specifice.
Restrictii mai putine, dezvoltare mai rapida
Astfel, la nivel european, se observa ca tarile in care reglementarile privind noile modele de afaceri sunt mai putin restrictive inregistreaza o dezvoltare mai rapida, comparativ cu acele piete unde platformele colaborative se afla sub incidenta legislatiei serviciilor traditionale sau opereaza intr-o zona gri, nereglementata.
In Romania, demersurile de reglementare a economiei colaborative s-au axat, in principal, pe definirea conditiilor de intrare si de functionare pe piata a furnizorilor individuali de servicii, in contextul Legii privind activitatile de transport alternativ cu autoturism si conducator auto si a doua proiecte de lege, unul referitor la economia de acces, iar cel de al doilea fiind Legea
Turismului.
Consiliul Concurentei recomanda platformelor colaborative sa mentina un rol neutru, transparent si riguros in ceea ce priveste moderarea recenziilor si a sistemului de rating si sa intervina cand acesta scade sub o anumita limita, pe latura cererii sau a ofertei de servicii.
Sistemele de rating trebuie sa descurajeze comportamentele daunatoare din partea participantilor la piata, sa reduca riscurile rezultate din asimetriile informationale pentru consumatori si pentru proprietarii de active si sa asigure servicii de calitate.
Consiliului a inceput studiul, in 2018, pe fondul cadrului de reglementare insuficient adaptat noilor tendinte de la nivel national si global si al impactului pe care noile modele de afaceri il genereaza la nivelul pietelor si companiilor traditionale.
Aceasta analiza a fost in atentia Comisiei Europene, fiind mentionata inclusiv in Rapoartele de Tara ale Romaniei, in contextul evolutiei reformelor in domeniul competitivitatii si investitiilor.
Foto: pexels.com
_112555.jpg)
