de Lucian Vasilescu
la 11 Iul. 2019
Tot WWF estimeaza si ca jumatate din cantitatea de plastic produsa in lume din 1950 incoace a fost fabricata doar in intervalul 2000-2016, iar in anul 2030 productia de plastic va fi cu 40% mai mare decat in prezent.
Un studiu publicat in anul 2017 in revista "Environmental Science & Technology" a identificat cursurile de apa care sunt cei mai mari transportatori de deseuri de plastic din lume.
Pe primul loc se situeaza fluviul Yangtze din China (al treilea fluviu, ca lungime, din lume), care transporta, anual, in ocean, 1,5 milioane de tone de deseuri din plastic.
Urmatoarele clasate sunt Fluviul Galben (China), Indul (Pakistan), Amur (China, Rusia), Mekong (Asia de Sud-Est), Nilul si Nigerul (Africa) si Gangele (India).
In total, cantitatea de desuri de plastic deversata anual de aceste fluvii in oceanul planetar este de cca 4 milioane de tone.
A acuza, insa, exclusiv tarile pe al caror teritoriu curg fluviile amintite de poluarea cu deseuri de plastic ar fi si pripit si inexact.
Exista o practica internationala, despre care nu se prea vorbeste, o practica a ascunderii gunoiului sub pres. Mai exact, tarile cu economii dezvoltate nu se sfiesc sa-si ascunda deseurile sub "presul" tarilor mai putin dezvoltate.
De pilda, Statele Unite, tara cu cea mai puternica economie din lume, a exportat, in anul 2018, echivalentul a 68.000 de containere cu deseuri de plastic, adica aproape 1 milion de tone.
Pe urmatoarele locuri ale exportatorilor de desuri de plastic, in anul de referinta, se situeaza Japonia (900.000 tone), Germania (734.000 tone) si Marea Britanie (548.000 tone).
Principalele tari importatoare de desuri de plastic au fost, in anul 2018: Malaezia (aproape 1 milion de tone), Thailanda (471.000 tone) si Vietnam (444.000 tone).
Pana anul trecut, cel mai mare importator de deseuri de plastic era China, care a renuntat, insa, la aceasta practica. Decizia Chinei a bulversat circuitul mondial al deseurilor de plastic, obligandu-i pe marii exportatori sa gaseasca alte "piete de desfacere" pentru gunoaiele lor.
Circuitul deseurilor de plastic de la tarile bogate la cele mai putin bogate se explica prin aceea ca tarile dezvoltate, cele mai mari generatoare de deseuri de plastic, prefera sa foloseasca tarile sarace drept tomberoane pentru reziduurile lor, in loc sa le recicleze ele insele.
In tarile sarace se gasesc destui oameni dispusi, de nevoie, sa munceasca in conditii mizerabile la sortat deseurile pentru o plata la fel de mizerabila.
Totodata, tarile bogate nu mai sunt nevoite sa investeasca in tehnologii si instalatii de reciclare moderne si nepoluante, in vreme ce in tarile slab dezvoltate, reciclarea se face folosind tehnologii si instalatii rudimentare si poluante.
In acelasi timp, nu toate deseurile de plastic importate pot fi reciclate - multe dintre ele sunt contaminate de substantele pe care le-au continut, altele sunt amestecate cu alte tipuri de deseuri, astfel incat importatorii sunt nevoiti sa le arunce. Sigur, le-ar putea arde, dar asta ar insemna costuri suplimentare, pe care nu si le pot permite.
Astfel se explica si faptul ca marile fluvii din Asia sunt cele mai mari purtatoare, catre ocean, de deseuri de plastic.
Aparent, din circuitul mondial al deseurilor de plastic toata lumea are de castigat: bogatii nu mai au grija gunoaielor, in vreme ce saracii gasesc o amarata de slujba, iar tarile lor realizeaza palide venituri din vanzarea de ambalaje reciclate fabricate din materii prime importate la un pret de nimic.
De pierdut are doar planeta, dar la ea se pare ca nu se prea gandeste nimeni.
Citeste si: Cutia cu datorii a Pandorei
Comentarii