Distanta dintre tarile bogate si tarile tomberoane - circuitul gunoaielor pe vechiul Drum al Matasii

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Distanta dintre tarile bogate si tarile tomberoane - circuitul gunoaielor pe vechiul Drum al Matasii
Distanta dintre tarile bogate si tarile tomberoane - circuitul gunoaielor pe vechiul Drum al Matasii
de Lucian Vasilescu la 11 Iul. 2019
Urmareste-ne pe Google News
reciclaregunoaieuniunea europeana

Un studiu efectuat de organizatia World Wide Found (WWF) arata faptul ca, anual, 100 de milioane de tone de plastic ajung in natura, adica o treime din cantitatea totala de deseuri de acest tip. Totodata, din 1950 pana astazi, omenirea a "produs" 6,3 miliarde de tone de deseuri de plastic. Din aceasta cantitate uriasa se estimeaza ca doar 9% a fost reciclata.

Tot WWF estimeaza si ca jumatate din cantitatea de plastic produsa in lume din 1950 incoace a fost fabricata doar in intervalul 2000-2016, iar in anul 2030 productia de plastic va fi cu 40% mai mare decat in prezent.

Un studiu publicat in anul 2017 in revista "Environmental Science & Technology" a  identificat cursurile de apa care sunt cei mai mari transportatori de deseuri de plastic din lume.

Pe primul loc se situeaza fluviul Yangtze din China (al treilea fluviu, ca lungime, din lume), care transporta, anual, in ocean, 1,5 milioane de tone de deseuri din plastic.


Urmatoarele clasate sunt Fluviul Galben (China), Indul (Pakistan), Amur (China, Rusia), Mekong (Asia de Sud-Est), Nilul si Nigerul (Africa) si Gangele (India).

In total, cantitatea de desuri de plastic deversata anual de aceste fluvii in oceanul planetar este de cca 4 milioane de tone.
A acuza, insa, exclusiv tarile pe al caror teritoriu curg fluviile amintite de poluarea cu deseuri de plastic ar fi si pripit si inexact.

Exista o practica internationala, despre care nu se prea vorbeste, o practica a ascunderii gunoiului sub pres. Mai exact, tarile cu economii dezvoltate nu se sfiesc sa-si ascunda deseurile sub "presul" tarilor mai putin dezvoltate.

De pilda, Statele Unite, tara cu cea mai puternica economie din lume, a exportat, in anul 2018, echivalentul a 68.000 de containere cu deseuri de plastic, adica aproape 1 milion de tone.

Pe urmatoarele locuri ale exportatorilor de desuri de plastic, in anul de referinta, se situeaza Japonia (900.000 tone), Germania (734.000 tone) si Marea Britanie (548.000 tone).

Principalele tari importatoare de desuri de plastic au fost, in anul 2018: Malaezia (aproape 1 milion de tone), Thailanda (471.000 tone) si Vietnam (444.000 tone).

Pana anul trecut, cel mai mare importator de deseuri de plastic era China, care a renuntat, insa, la aceasta practica. Decizia Chinei a bulversat circuitul mondial al deseurilor de plastic, obligandu-i pe marii exportatori sa gaseasca alte "piete de desfacere" pentru gunoaiele lor.

Circuitul deseurilor de plastic de la tarile bogate la cele mai putin bogate se explica prin aceea ca tarile dezvoltate, cele mai mari generatoare de deseuri de plastic, prefera sa foloseasca tarile sarace drept tomberoane pentru reziduurile lor, in loc sa le recicleze ele insele.

In tarile sarace se gasesc destui oameni dispusi, de nevoie, sa munceasca in conditii mizerabile la sortat deseurile pentru o plata la fel de mizerabila.

Totodata, tarile bogate nu mai sunt nevoite sa investeasca in tehnologii si instalatii de reciclare moderne si nepoluante, in vreme ce in tarile slab dezvoltate, reciclarea se face folosind tehnologii si instalatii rudimentare si poluante.

In acelasi timp, nu toate deseurile de plastic importate pot fi reciclate - multe dintre ele sunt contaminate de substantele pe care le-au continut, altele sunt amestecate cu alte tipuri de deseuri, astfel incat importatorii sunt nevoiti sa le arunce. Sigur, le-ar putea arde, dar asta ar insemna costuri suplimentare, pe care nu si le pot permite.

Astfel se explica si faptul ca marile fluvii din Asia sunt cele mai mari purtatoare, catre ocean, de deseuri de plastic.

Aparent, din circuitul mondial al deseurilor de plastic toata lumea are de castigat: bogatii nu mai au grija gunoaielor, in vreme ce saracii gasesc o amarata de slujba, iar tarile lor realizeaza palide venituri din vanzarea de ambalaje reciclate fabricate din materii prime importate la un pret de nimic.

De pierdut are doar planeta, dar la ea se pare ca nu se prea gandeste nimeni.

Citeste si: Cutia cu datorii a Pandorei

Ultimele NOUTATI

Secretul din spatele podelelor care rezista 25 de ani fara sa se deterioreze
Casa si gradina

Secretul din spatele podelelor care rezista 25 de ani fara sa se deterioreze

today03 Iul. 2025
Publicitatea din Romania, aproape de 850 milioane euro in 2025. Digitalul castiga teren
Business

Publicitatea din Romania, aproape de 850 milioane euro in 2025. Digitalul castiga teren

today03 Iul. 2025
Magazinul Unirea: de la vitrina luxului comunist la mallul-fantoma din inima Bucurestiului
Companii

Magazinul Unirea: de la vitrina luxului comunist la mallul-fantoma din inima Bucurestiului

today02 Iul. 2025
Sondaj: Aproape jumatate dintre romani reclama inrautatirea situatiei financiare personale, iar trei sferturi se plang de situatia economica a tarii
Economie

Sondaj: Aproape jumatate dintre romani reclama inrautatirea situatiei financiare personale, iar trei sferturi se plang de situatia economica a tarii

today02 Iul. 2025
Studiu: Calitatea alimentelor, nu doar tipul dietei, scade riscul de boli cardiace. De ce dietele low-fat si low-carb nu sunt suficiente
Sanatate

Studiu: Calitatea alimentelor, nu doar tipul dietei, scade riscul de boli cardiace. De ce dietele low-fat si low-carb nu sunt suficiente

today02 Iul. 2025
Cum sustin campaniile sociale grupurile vulnerabile?
Campanii sociale

Cum sustin campaniile sociale grupurile vulnerabile?

today02 Iul. 2025
Oferte last minute vs. rezervari in avans la bilete de avion - avantaje si dezavantaje
Travel

Oferte last minute vs. rezervari in avans la bilete de avion - avantaje si dezavantaje

today02 Iul. 2025
Cu doar 27.000 de euro venituri pe familie in Romania, depasim Cehia si Ungaria la puterea de cumparare
Economie

Cu doar 27.000 de euro venituri pe familie in Romania, depasim Cehia si Ungaria la puterea de cumparare

today02 Iul. 2025
E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole
despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare,
Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT
Raportul Special
"E-FACTURA. E-TRANSPORT: SANCTIUNI. AMENZI. SOLUTII PRACTICE"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform cu Regulamentului UE 679/2016
x