Economistii contrazic grav Guvernul: este prea optimist, in cifrele pe care ni le prezinta
deficit bugetar 2022estimari consiliul fiscalbuget 2022
In fiecare luna, statul roman ia cu imprumut, prin Ministerul Finantelor, peste 4 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar. In contextul in care, aproape sigur, 2022 va fi un an mult mai greu decat cel curent, Guvernul estimeaza, in proiectul de buget, un deficit de numai 5,84% din PIB.
Tocmai aceasta estimare prea optimista a atras atentia
Consiliului Fiscal, care estimeaza ca deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB
CF considera ca masurile de ajustare bugetara nu sunt suficient de credibile, iar unele cheltuieli, precum cele de asistenta sociala, sunt subestimate.
CF apreciaza ca nu este prudenta includerea ex-ante in proiectiile de venituri a unor sume suplimentare avand drept sursa cresterea eficientei colectarii/reducerea evaziunii fiscale.
La aceasta se adauga golul la nivelul veniturilor din accize si necesarul de alocari suplimentare la nivelul cheltuielilor cu dobanzile si al celor cu asistenta sociala identificate de CF.
Consiliul reitereaza ca este necesara o colectare mult mai buna a veniturilor fiscale, multitudinea de exceptari si portite reducand mult incasarile statului.
In ce priveste TVA, statul ar putea castiga 2% din PIB daca ar ajunge la media din UE la colectare. Si din alte taxe si impozite se poate colecta mai mult din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizarilor fiscale, din impozitarea veniturilor personale care acum nu sunt declarate.
CF arata ca sanatatea publica si educatia sunt, in mod cronic, mult subfinantate. De asemenea, cheltuielile de aparare si securitate pot creste nu numai ca urmare a unor pericole de conflict militar foarte mari, iar impactul schimbarilor climatice reclama capacitate de interventie a statului in momente critice.
Analiza CF sustine ca a miza numai pe resurse din PNRR si CFM ar insemna miopie in politica economica, mai ales ca sunt nevoi de baza, care nu pot fi acoperite cu fonduri europene.
Consiliul considera ca nu este posibila consolidarea fiscala simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esentiale, numai prin restrangerea cheltuielilor publice.
Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetara in 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta sa fie in restrangere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de crestere comparabil cu cel din 2021 fiind improbabila.
Constructia bugetara pentru 2022 are o tinta de deficit bugetar de 5,84% potrivit metodologiei cash, reprezentand o diminuare de 1,29% din PIB fata de nivelul proiectat pentru 2021 (7,13% din PIB). Nivelul corespunzator al tintei de deficit bugetar pe anul 2022 potrivit ESA 2010 este de 6,24% din PIB si, comparativ cu nivelul estimat de Ministerul Finantelor pentru anul anterior, reducerea este de 1,79% din PIB.
Potrivit metodologiei cash, diminuarea deficitului are loc in planificarea bugetara pentru 2022 prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83% din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46% din PIB.
Sursa principala a majorarii ponderii veniturilor fiscale in PIB este reprezentata de luarea in considerare in proiectia veniturilor bugetare a unor sume in cuantum de 10,65 miliarde de lei provenind din cresterea eficientei colectarii/reducerea evaziunii fiscale.
Privind includerea in proiectia bugetara a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorita a eficientei colectarii, CF are rezerve in a le lua in considerare.
Dincolo de rezervele exprimate mai sus asupra sumelor provenind din cresterea eficientei colectarii, evaluarea de catre CF a proiectiilor de venituri cuprinse in proiectul de buget a condus catre un cuantum mai redus al incasarilor bugetare cu circa 1,5 miliarde de lei.
Deficit de 12,15 miliarde de lei
Pe baza unei abordari prudente, Consiliul Fiscal apreciaza drept probabila manifestarea unui gol de venituri comparativ cu tintele asumate in proiectul de buget de circa 12,15 miliarde de lei, reprezentand 0,92% din PIB.
In ce priveste cheltuielile, reducerea ponderii in PIB a acestora in planificare are loc prin inghetarea majoritatii salariilor din sectorul public si prin ritmuri de crestere in termeni nominali moderate si inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri si servicii, cele de asistenta sociala, cele privind alte transferuri.
CF apreciaza drept probabil un necesar suplimentar de alocari bugetare de 1,9 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala si de cel putin 2 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu dobanzile. Cumulat, CF estimeaza o sub-bugetare a cheltuielilor de cel putin 0,3% din PIB.
Este de remarcat tinta ambitioasa asumata pentru cheltuielile de investitii, care in proiectul de buget inregistreaza valoarea de 6,7% din PIB, maximul din 2009 incoace si ponderea pe care sumele din PNRR o au in totalul cheltuielilor de investitii, aproximativ 12% in 2022.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
