Un fost ministru al Economiei da de pamant cu bugetul pe 2022 marca PSD-PNL: Taie bani de la Justitie si da la Servicii
strategie fiscal-bugetarabuget 2022
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Nasui, critica proiectul de buget al aliantei PSD-PNL-UDMR. Potrivit acestuia, se taie bani de la domenii cheie, iar cheltuielile, per ansamblu, cresc foarte mult, in conditiile in care 2022 va veni la pachet cu o incetinire a cresterii economice.
"Proiectul de buget propus de guvernul PSD-PNL prevede o crestere de cheltuieli in ansamblul statului roman de aproape 10 procente, adica 27 de miliarde de lei, in conditiile in care economia este greu incercata de criza provocata de pandemie. Unele cheltuieli ale statului cresc extrem de mult.
Dintre toate propunerile, se distinge taierea pe linie a cheltuielilor Romaniei cu Justitia si, in contrapartida, o crestere pe linie a cheltuielilor cu serviciile de securitate, majoritatea cu doua cifre", puncteaza Nasui, care explica, in cifre, cat de disproportionat este bugetul pentru anul viitor:
Scaderi la Justitie
Bugetul Ministerului Public, care reprezinta parchetele, are o taiere cu 19%, fata de anul curent.
Bugetul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) este taiat cu 22%.
Bugetul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) este taiat cu 6%.
Cresteri la Servicii
In contrapartida, bugetele institutiilor de securitate cresc vertiginos. Cresteri de doua cifre.
Serviciul de Informatii Externe (SIE) are cea mai mare crestere de buget, nu mai putin de 44%.
Bugetul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) creste in 2022 cu 36%.
Bugetul Serviciului de Paza si Protectie (SPP) folosit de presedinte si alti demnitari creste cu 27%.
Bugetul Administratiei Prezidentiale creste cu 23%.
Bugetul Serviciului Roman de Informatii (SRI) creste cu 9%.
Legea bugetului este actul care arata cel mai bine care sunt de fapt prioritatile majoritatii parlamentare. Sa dai 50 de miliarde de lei, cat are alocate credite de angajament PNDL 3 in noul buget, dar sa tai finantarea justitiei arata care sunt adevaratele prioritati ale coalitiei PSD-PNL.
"Cu un PNDL mamut si taieri importante de la orice inseamna justitie in Romania, mesajul PSD-PNL pentru activul de partid este clar: furati si risipiti, vom subfinanta justitia tocmai sa nu mai poata sa va prinda", declara Claudiu Nasui, vicepresedinte USR, membru al Comisiei pentru Buget, Finante si Banci a Camerei Deputatilor.
Va amintim ca, in noaptea de sambata spre duminica, Ministerul Finantelor a publicat, pe site-ul institutiei,
strategia fiscal-bugetara 2022-2024. Conform documentului, autoritatile estimeaza o crestere economica de 4,6% pentru 2022, dar si o inflatie de 6,5%, fata de 1,7% in 2020.
"Cuvintele cheie care caracterizeaza acest proiect de buget sunt reconsiderare, eficientizare, recalibrare, intrucat se constata o imbunatatire a compozitiei cheltuielilor bugetare in favoarea investitiilor si scaderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistenta sociala in total cheltuieli bugetare, marind spatiul de manevra pentru cheltuieli cu rol in asigurarea si mentinerea cresterii economice, dar si o imbunatatire a structurii cheltuielilor de investitii in favoarea cresterii ponderii proiectelor europene in totalul surselor de finantare. De remarcat ca bugetul pe anul 2025 prevede cel mai mare volum de investitii de 8,11% in PIB, cel mai mare procent inregistrat pe orizontul de referinta", mai prevede strategia fiscal-bugetara a Ministerului de Finante.
Riscurile ce ar putea da peste cap calculele guvernantilor sunt, conform documentului:
-
Persistenta pandemiei, aparitia de noi variante la care vaccinul sa aiba un raspuns limitat, continuarea inregistrarii unei rate scazute a vaccinarii.
-
Inflatia poate ramane la nivele ridicate daca dezechilibrul cerere-oferta continua pe un termen mai lung, punand astfel presiune pe preturi si pe asteptarile inflationiste.
-
Perturbarile pe lanturile de distributie si criza semiconductorilor continua sa reprezinte riscuri ce pun presiune pe producatorii auto si se asteapta sa se manifeste si in prima parte a anului urmator, afectand exporturile de bunuri, in special in cazul industriei auto.
-
Accentuarea deficitului de forta de munca, in special cea calificata, in sectoare precum constructiile.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML