Europa poate profita de pe urma crizei bateriilor, iar Romania are sansa sa devina un partener important in aliantele paneuropene
criza bateriilor
Nevoia urgenta de electrificare este de asteptat sa creeze o oportunitate globala de ~5TWh (terawatt-ora) pana in 2030 pentru cererea de baterii in mobilitate si stocarea statica a energiei. Adoptarea vehiculelor electrice (VE) reprezinta o parte esentiala a acestei tendinte, urmand ca vehiculele de pasageri sa reprezinte aproximativ 85% din piata pana atunci. In consecinta, constructorii de automobile si producatorii de baterii sunt intr-o cursa pentru a crea capacitatea necesara de a satisface aceasta cerere viitoare a pietei.
Lipsa acuta de materiale cheie, pana la mijlocul anilor 2020, risca sa ii determine pe producatorii europeni de echipamente originale (OEM) sa se bazeze pe lanturile de aprovizionare din Asia, care, in general, emit mai multe emisii de carbon, din cauza presiunii mai reduse a reglementarilor si a transportului ineficient pe distante lungi al materialelor. In acest scenariu, Europa nu va fi capabila sa controleze ritmul tranzitiei catre un lant valoric al materialelor sustenabile, ratand astfel o oportunitate de a ocupa pozitia de lider tehnologic intr-o industrie care se afla in crestere in viitor. Potentialul minier ar fi sub utilizat, producatorii de echipamente originale ar ramane expusi la volatilitatea preturilor materialelor, iar clientii ar fi reticenti dacp se transfera costurile catre ei. Dezvoltarea capacitatii de prelucrare a materialelor in Europa ar oferi un stimulent clar pentru dezvoltarea proiectelor locale, ajutand Europa sa asigure intregul lant de productie al bateriilor.
Se preconizeaza ca segmentul de baterii nichel-magneziu-cobalt (NMC) va fi dominant pentru multi producatori de echipamente originale cu sediul in Europa in acest deceniu. Materialele critice care alcatuiesc acest catod sunt in mare parte rafinate in China, in ciuda lipsei unor rezerve interne semnificative de aceste materiale critice in aceasta tara.
Prin urmare, se preconizeaza ca va exista un decalaj semnificativ intre capacitatea de productie de materiale active catodice (CAM) si productia de baterii in Europa, daca toti producatorii de echipamente originale si de baterii vor respecta regulile de origine (RoO). Din 2027, pentru a beneficia de liberul schimb in UE, 65% din celulele de baterii din vehiculele electrice trebuie sa contina materiale originare din UE sau din Regatul Unit. Cele mai recente estimari si anunturi din cadrul proiectului sugereaza ca, in 2030, capacitatea de productie europeana de materiale active catodice (CAM) va fi de aproximativ 661 GWh-equivalent, lasand un decalaj semnificativ de 214 GWh (24%) intre oferta de CAM in Europa si capacitatea preconizata pentru productia de componente pentru baterii. Provocarea nu este doar de a satisface cerintele de productie, ci si de a perfectiona o tehnologie CAM puternica in Europa pentru a o diferentia de Asia, concentrandu-se pe nevoile de inalta performanta.
Deocamdata, domeniul de aplicare al mecanismului european de ajustare la frontiera de carbon (CBAM) nu acopera materialele pentru baterii, astfel incat beneficiile de mediu ale localizarii aprovizionarii nu au convins jucatorii potentiali din Europa ca merita sa investeasca in capex si opex pentru functionarea unei instalatii de materiale active anodice (AAM). Cu toate acestea, in cazul in care, in viitor, domeniul de aplicare al CBAM european se va extinde pentru a include materialele pentru baterii, acest lucru ar putea influenta aspectele economice ale unei unitati de productie cu sediul in Europa. Acelasi lucru se poate spune si despre instalatiile de materiale active catordice (CAM), in ciuda faptului ca sunt mai putin consumatoare de energie.
Mihai Draghici, Director, Consultanta, EY Romania: „Lantul de aprovizionare pentru materialele destinate bateriilor reprezinta o provocare critica pentru productia europeana de baterii. Romania, cu ajutorul programelor de finantare ale UE, cum ar fi fondurile de Modernizare si de Inovare, are o oportunitate promitatoare de a-si consolida economia de baterii prin co-fondarea unei aliante multidisciplinare paneuropene in intregul lant valoric al bateriilor. Prin abordarea acestui blocaj, Romania poate juca un rol esential in avansarea industriei bateriilor si in asigurarea unui viitor durabil pentru tara.”
Pentru a avea succes, o alianta europeana care acopera intregul proces trebuie sa creeze o propunere diferentiata care sa raspunda nevoilor pietei europene de baterii si de automobile. Acest lucru va necesita abordarea celor sase provocari:
1. Mobilizarea capitalului din sectorul public si privat
Succesul lantului de aprovizionare intermediar european va necesita existenta unui mecanism adecvat de stimulente publice care sa incurajeze investitiile pentru a depasi dezavantajele structurale legate de costurile de exploatare, precum si capacitatea de a atrage capital din sectorul privat prin intermediul investitorilor externi.
In prezent, acestea sunt in principal proiecte de mare anvergura, care prezinta un risc legat de materiile prime, pretul acestora si profilul veniturilor si incertitudini legate de cererea de preluare. Atat investitorii privati, cat si cei publici trebuie sa inteleaga riscurile din intregul lant valoric si sa le atenueze in mod activ.
2. Asigurarea unei orientari ESG
Crearea unei amprente de gaze cu efect de sera (GES) durabile, transparente si cu un nivel scazut de emisii de gaze cu efect de sera (GES) pe tot parcursul ciclului de viata este singura modalitate de a garanta ca bateriile sunt durabile pe intregul lant valoric.
Acest lucru va adauga complexitate. Cu toate acestea, propuneri precum pasaportul european pentru baterii vor fi utile pentru a contribui la asigurarea transparentei intregului lant valoric si, in acelasi timp, la dezvoltarea unor ramuri industriale secundare de sine statatoare, cum ar fi dezvoltarea si asigurarea standardelor.
3. Alinierea planurilor tehnologice
Asigurarea alinierii in cadrul aliantei - cum ar fi o strategie pentru bateriile cu semiconductori, axata pe pachete mai mici si incarcare mai rapida, cu diferite modele modulare.
4. Crearea unui centru de reciclare de top pentru a stimula circularitatea
Integrarea reciclarii in lantul de aprovizionare intermediar creeaza o oportunitate de imbunatatire a sustenabilitatii si de dezvoltare a unui avantaj competitiv fata de regiunile cu emisii mai mari. Exista, de asemenea, o similitudine de capacitati (cum ar fi prelucrarea hidrometalurgica), iar midstream-ul este cel in care sunt abundente fluxurile fizice de deseuri si de materiale in afara specificatiilor.
Provocarea in acest caz este de a sprijini dezvoltarea si integrarea in paralel a doua subindustrii cu utilizare intensiva a capitalului, consolidand punctele 1 si 3.
5. Crearea unui cadru favorabil
Politicile si stimulentele care sprijina dezvoltarea infrastructurii, acopera echipamentele si materiile prime, regimurile de import, scutirile de taxe si finantarea la preturi accesibile sunt toate mijloace esentiale pentru a stimula comportamentele corecte de cheltuieli (si de cumparare) in lantul de aprovizionare intermediar. Noua lege europeana privind materiile prime critice (CRMA), recent anuntata, odata pusa in aplicare, ar fi un prim pas puternic in directia corecta.
6. Realizarea potentialului minier regional
Explorarea potentialului minier regional si a tehnologiilor alternative de conversie pentru a debloca rezervele locale poate atenua deficitul strategic cu care se confrunta Europa in ceea ce priveste accesul la materii prime.
Pana in prezent, Europa a avut un dezavantaj strategic in raport cu alte regiuni in ceea ce priveste accesul la materii prime. Legile de autorizare, precum si costurile financiare si incertitudinea legate de explorare au descurajat investitiile. Cu toate acestea, masurile privind autorizarea si stimulentele ar putea incuraja investitiile si ar putea recupera rezervele locale potentiale in tari precum Portugalia, Serbia si Germania.
Explicatiile ne-au fost oferite de specialistii EY Romania.
Foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML