Europa se topeste. Cum reactioneaza bursele la temperaturile extreme
bursepietele financiarecaniculaincendii
Zonele evacuate si peste 27 de mii de hectare de vegetatie arse de la inceputul anului in Franta, 30 de mii de hectare in Portugalia, incendiile si seceta din Italia si Grecia, temperaturi record, la niveluri „africane” socante pentru britanicii care ar folosi, in ciuda pretului energiei, aerul conditionat, daca l-ar avea instalat, toate atrag atentia asupra unor desfasurari neobisnuite ale tiparelor de vreme.
Seceta se simte mai puternic, pentru ca deficitul de apa nu este rezultatul unui singur an neobisnuit de uscat, ci al unei serii anuale de precipitatii sub medie.
Temperaturile ridicate, favorizand evaporarea, si ploile concentrate deseori in intervale scurte, au privat de resursa esentiala rezervele de apa dulce din regiuni altadata abundent alimentate.
In Italia, raul Po aproape a secat in unele portiuni, iar autoritatile cauta solutii pentru cea mai severa vara pentru agricultura din ultimii 70 de ani.
Apar plaje noi si situri arheologice vechi de mii de ani, dar pretul platit e coplesitor
In fapt, productia de grau si porumb la hectar in regiunile din nordul Italiei afectate de seceta ar urma sa scada cu 30%, potrivit unei asociatii de profil (Coldiretti).
Situatia e atat de serioasa, incat regiunea Lombardiei a cerut Elvetiei sa elibereze o parte din apa bazinelor alpine din cantonul invecinat Ticino, pentru a ajuta la irigarea terenurilor agricole lombarde.
Refuzul elvetienilor a venit cu explicatia: se confrunta cu aceeasi problema a lipsei apei, si nu isi permit sa imparta nimic.
Apa a devenit, din aceasta perspectiva, cea mai valoroasa resursa a regiunii.
In sudul Frantei, unii agricultori au recoltat rapita pe timpul noptii, in incercarea de a evita incendiile produse de tractoarele incinse de pe campurile aflate deja la temperaturi foarte ridicate.
In Romania, Ministerul Agriculturii a anuntat un program de 1,5 mld. EUR pentru extinderea suprafetelor irigate pana in 2027. Nivelul actual al suprafetelor irigate este, insa, cu mult sub cel din 1990.
Exista, de asemenea, dezbateri referitoare la modul de irigare, varianta canalelor largi si deschise fiind expusa riscurilor, mai ales atunci cand volumele de apa disponibile sunt mai reduse.
Romania a fost pe locul 1 in Europa la exporturile de porumb in sezonul trecut, cu 4,3 mil. de tone.
Anul acesta ar fi putea introduse restrictii pentru export, urmand a fi oferite international anumite cantitati doar dupa acoperirea nevoilor interne, potrivit ministrului Agriculturii.
Situatia este complicata avand in vedere atat cererea mai mare la nivel global, unde se cauta inlocuitori pentru granele neexportate din Ucraina, cat si seceta care afecteaza productia in mai multe regiuni.
Productia locala, estimata initial la aprox 14 mil tone, ar putea fi, potrivit unor estimari mai recente, de 8 mil. tone.
In Romania, recoltarea in unele zone a inceput mai devreme decat ar fi fost normal, pentru a evita unele pierderi cauzate de seceta.
In Franta, langa Toulouse, recoltarea graului dur cu doua saptamani mai devreme a dus la scaderi de 30% a randamentului la hectar.
La nivel local, productia la hectar e estimata (conform Comisiei Europene) sa scada cu 5,7% fata de media pe 5 ani, iar volumul total sa ajunga la 9,3 mil. de tone, fata de 10,4 mil. tone anul trecut.
La floarea-soarelui, Romania a fost pe locul 2 la exporturi in sezonul trecut.
Cererea internationala este mare, avand in vedere importanta productiei din Ucraina, cu aproximativ 20% din productia mondiala de seminte si ulei de floarea-soarelui, si peste o treime din exporturile globale.
In Romania, randamentul pentru floarea-soarelui ar urma sa creasca la 2,69 tone/ha, cu 3,2% peste media ultimilor 5 ani (conform estimarilor Comisiei Europene).
Totusi, si aceasta categorie intra in vizorul restrictiilor la export pana cand e acoperita cererea interna.
Pretul granelor a cunoscut o crestere exploziva in primele luni ale anului, pe fondul izbucnirii conflictului din Ucraina, a intreruperii alimentarii pietelor globale cu cereale din regiune, si a temerii ca situatia va fi de durata.
Porumbul pe scadenta cea mai apropiata la bursa din Paris a ajuns la 383 EUR/tona pe 17 mai, de la 239 EUR/tona pe 21 februarie.
Graul a urcat de la 243 EUR/tona pe 21 februarie, la 436 EUR/tona pe 17 mai.
Intre varful din mai si valoarea de dinainte de intrarea trupelor ruse in Ucraina, porumbul a crescut cu 60,3% iar graul cu 79,4%.
De atunci pietele au prins mai multa incredere, trecand cotatiile pe trend descendent, atat pe seama unor livrari partiale a granelor ucrainiene, cat si a sperantelor pentru productii mai mari in SUA si Canada.
Sezonul care se incheie anul acesta a fost afectat de seceta, mai ales in Canada, unde exporturile de grau au scazut cu 40%.
Graul a ajuns pe 20 iulie la 327,25 EUR per tona, iar porumbul la 313,25 EUR per tona, scadenta decembrie respectiv noiembrie.
Potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA), productia de grau a Canadei ar trebui sa creasca cu 60% (de la un nivel scazut) in sezonul 22/23 pana la 34 mil. de tone, asigurand o stabilizare a pietei, mai ales in destinatiile sale de export din America Latina si statele din Caraibe, in timp ce productia din SUA ar urma, de asemenea, sa creasca.
Pentru sezonul urmator, la porumb, cresterile masive de export al productiei din Brazilia (12 mil. tone) nu ar urma, potrivit estimarilor agentiei americane, sa acopere declinul din Ucraina (15 mil. tone) si UE (0,9 mil. tone) ducand, in total, la exporturi mai reduse cu 6,8 mil. tone.
La grau, din 8,8 mil. tone pierdute la export de Ucraina, 6,5 ar fi acoperite de un surplus al exporturilor dinspre UE.
Piata europeana pare a fi atins un echilibru pe termen scurt la pretul porumbului, in timp ce graul se afla, inca, in tendinta descendenta.
Pe seama datelor actuale, si cu evaluarea riscurilor induse de vreme in perioada urmatoare, perioada de vara tarzie/inceput de toamna ar putea reactiva presiuni ascendente, in special pentru porumb, care se afla la peste 16% distanta de minimele atinse in prima saptamana din iulie, in timp ce graul a revenit cu doar 3% din minimele perioadei similare.
Pe termen lung, fenomenele anului acesta ar trebui sa trezeasca constiinta unei necesitati majore de investitii in sisteme de rezilienta climatica.
Va fi nevoie de un efort consolidat de inginerie „fizica” (in complementaritate, nu opozitie cu cea digitala) pentru a proteja solul si apa si a raspunde unor provocari majore pentru activitatea umana.
Inflatia generata de modificarile climei e parte a unui fenomen care induce provocari de durata.
Explicatiile ne-au fost oferite de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
Foto pixabay
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML