Inflatia in zona euro a scazut la 1,4% in martie
inflatiezona euroeuropreturirata inflatie martie
Rata anuala a inflatiei in zona euro in a scazut la 1,4% in martie, de la 1,5% luna precedenta, arata o estimare preliminara publicata luni de Oficiul European de Statistica (Eurostat), in timp ce analistii se asteptau ca rata inflatiei sa se mentina la 1,5% luna trecuta.
Conform acestor cifre, inflatia din zona euro este departe de obiectivul tinta al Bancii Centrale Europene (BCE), respectiv o crestere a preturilor mai mica, dar apropiata de 2%.
Majorarea inflatiei in zona euro in martie se explica in principal prin accelerare preturilor la energie, care au inregistrat un avans de 5,3%, dupa un avans de 3,6% luna precedenta, in timp ce cresterea preturilor la alimente, bauturi si tigari a incetinit la 1,8%, fata de o crestere de 2,3 % in februarie.
BNR a majorat prognoza de inflatie pentru 2019 si 2020
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat la 3% prognoza de inflatie pentru finalul anului 2019 si estimeaza o inflatie de 3,1% pentru finalul anului viitor, conform "Raportului asupra inflatiei”, publicat de Banca Centrala. Institutia financiara previziona o inflatie de 2,9% pentru 2019 si de 3,2% pentru 2020.
"Conform scenariului de baza, rata anuala a inflatiei IPC va atinge 3% la sfarsitul anului 2019 si 3,1% la finele anului 2020. Fata de Raportul precedent, scenariul actualizat revizuieste usor ascendent proiectia pentru sfarsitul anului curent, cu 0,1 puncte procentuale, pe seama unei contributii mai ridicate provenind din partea ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat (se calculeaza pe baza indicelui preturilor de consum din care se exclud preturile administrate si cele cu o volatilitate ridicata, precum legume, fructe, oua, combustibili, n.r.), in timp ce contributiile unora dintre celelalte componente ale cosului de consum s-au compensat reciproc.
Pentru lunile decembrie 2019 si decembrie 2020, contributia cumulata a componentelor exogene la rata anuala a inflatiei IPC este preconizata sa se diminueze semnificativ raportat la valoarea inregistrata in decembrie 2018 (1,8 puncte procentuale), pana la 0,9 puncte procentuale si, respectiv, 1 punct procentual”, se arata in documentul citat.
In cursul anului 2019, majorarile de mai mare amploare ale pretului tutunului, decurgand din noul cuantum al accizei stabilit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, sunt compensate de cele mai reduse ale preturilor combustibililor si, respectiv, componentei LFO (ieftinirea sensibila a pretului citricelor pe plan european).
Pe parcursul anului 2020, contributia componentelor exogene a fost revizuita descendent, preponderent pe seama reconfigurarii traiectoriei pretului gazelor naturale, prin incorporarea efectelor prevederilor OUG nr. 114/2018 referitoare la impunerea unor niveluri de pret de tip plafon pe circuitul de stabilire a pretului final de vanzare a produsului catre consumatorii casnici.
In contextul continuarii ajustarii accizelor la combustibili si la produsele din tutun pe parcursul intervalului de prognoza, rata anuala a inflatiei IPC calculata la taxe constante va ramane inferioara dinamicii proiectate a indicatorului
headline, cu 0,4 puncte procentuale la finele anului 2019 si, respectiv, cu 0,3 puncte procentuale la sfarsitul celui urmator.
Conform scenariului de baza, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va atinge 3,3 la suta la sfarsitul anului 2019 si 3,4 la suta la finele celui viitor. Pornind de la nivelul de 2,5 la suta atins in decembrie 2018, presiunile inflationiste acumulate la nivelul acestei componente se vor amplifica, in tandem cu majorarea excesului de cerere agregata din economie si pe fondul acumularii de presiuni inflationiste mai alerte provenind din partea mediului extern asupra preturilor transformate in lei ale bunurilor din import.
In aceste conditii, conduita politicii monetare este configurata in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si la conservarea unui cadru macroeconomic stabil; eficienta si flexibilitatea acesteia ar putea fi afectate de prevederile OUG nr. 114/2018 prin maniera de stabilire a „taxei pe activele bancilor”. Balanta riscurilor la adresa proiectiei ratei anuale a inflatiei este evaluata a fi inclinata in sensul unor abateri in sus de la traiectoria din scenariul de baza. Riscuri relevante continua sa fie asociate atat mediului intern, cat si celui extern.
Riscurile specifice acestei runde sunt asociate cu precadere conduitei politicii fiscale si a veniturilor, in conditiile lipsei de disponibilitate la momentul finalizarii scenariului de baza al proiectiei macroeconomice a unei variante aprobate de Parlament a bugetului de stat pentru anul in curs.
In plus, setul de masuri fiscale si privind investitiile intrate in vigoare la 1 ianuarie 2019 este de natura a crea ambiguitati, ingreunand, astfel, evaluarea comprehensiva a impactului acestora asupra mediului de afaceri si a sistemului financiar-bancar, atat in perspectiva orizontului de timp scurt, cat si a celui mediu. Un efect advers al aplicarii "taxei pe activele bancare” ar putea consta in posibila diminuare a dinamicii creditarii acordate sectorului privat al economiei, cu implicatii inclusiv asupra nivelului PIB potential, prin afectarea volumului finantabil al investitiilor derulate in economie.
Efecte suplimentare, deja vizibile partial in prima parte a anului curent, ar putea fi asociate unei schimbari a perceptiei investitorilor fata de plasamentele efectuate in Romania (atat investitii de portofoliu, cat si investitii straine directe), cu impact resimtit la nivelul cursului de schimb al leului, de asteptat a afecta costurile de productie si preturile bunurilor de consum finale. In sensul unor efecte adverse semnificative ale setului de masuri implementate pledeaza evidentele privind episoade asemanatoare care au marcat si alte economii europene (de exemplu, Ungaria).
In acelasi timp, se contureaza ca extrem de relevante posibile reconfigurari ale dinamicilor componentelor exogene ale cosului de consum. Astfel, in cazul tarifelor la energia electrica si gazele naturale, planeaza incertitudini privind modul de transpunere a prevederilor cu caracter general ale OUG nr. 114/2018 in norme detaliate ale autoritatilor de profil si, pe aceasta cale, si privind influenta indirecta pe care ar exercita-o asupra dinamicii costurilor de productie ale consumatorilor non-casnici si, astfel, asupra preturilor bunurilor finale de consum din economie.
Pe plan extern, incertitudini sporite sunt asociate unei decelerari mai rapide a activitati economice la nivel global, posibil a decurge si din riscuri induse de escaladarea protectionismului comercial, sporirea incertitudinii privind configuratia finala a procesului Brexit, precum si divergenta conduitei politicilor monetare promovate de Banca Central Europeana si de alte banci centrale majore.
Materializarea unora dintre aceste riscuri ar putea genera realocari de portofolii in profil regional si/sau mondial, cu impact asupra traiectoriei viitoare a cursului de schimb al leului si, implicit, asupra ratei proiectate a inflatiei.
In acelasi timp, un alt factor de risc care isi reconfirma importanta se refera la preturile internationale ale materiilor prime, cu precadere cele energetice, pe seama evolutiilor recente si a volatilitatii accentuate a cotatiilor titeiului. Dinamica acestora este marcata de incertitudini sporite, fiind conditionata atat de factori de cerere, cat si de oferta, cu potential de a afecta proiectia ratei inflatiei in ambele sensuri.
Citeste si:
Sondaj alegeri prezidentiale. Topul preferintelor alegatorilor
Sursa foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
