Pandemia readuce in prim plan problema datoriilor tarilor emergente
datorii tari emergentestudii cofacecriza pandemieturism pandemie
Consecintele pandemiei de COVID-19 sunt probabil mai grave pentru economiile emergente, desi analizele s-au concentrat pana acum in principal pe China, Europa si Statele Unite ale Americii, potrivit unei analize a Coface.
Desi gradul de vulnerabilitate a acestor tari la socul pandemiei depinde de mai multi factori, punctul de plecare al finantelor lor publice este o problema-cheie, deoarece determina capacitatea de a raspunde multor consecinte economice ale crizei.
In 2019, datoria publica a tarilor emergente era deja la un nivel maxim. In acest context, Coface evalueaza riscurile directe (economice si sectoriale) ale pandemiei asupra dezvoltarii tarilor emergente.
Vanzari masive de obligatiuni si actiuni
Potrivit Coface, iesirile de capital pe o scara nemaivazuta pana acum sunt efectul imediat al cresterii incertitudinii globale pe pietele emergente.
In martie 2020, vanzarile de obligatiuni si actiuni realizate de investitorii straini de pe 24 de piete emergente au depasit 80 de miliarde de dolari, o crestere de patru ori fata de ultimul trimestru din 2008.
In primul trimestru, monedele tarilor cu fundamente puternice s-au depreciat. Monedele statelor emergente cu piete financiare lichide au fost cele mai penalizate.
Cele mai semnificative deprecieri - peste 25% - fata de dolarul american au fost inregistrate in Brazilia, Africa de Sud, Rusia si Mexic, urmate de Columbia si Indonezia.
Dar iesirile de capital s-au temprat in prima jumatate a lunii aprilie, ducand la o crestere a obligatiunilor de stat in moneda locala, ale caror emisiuni acopera cu siguranta emitentul de riscul cursului de schimb, dar care genereaza o crestere suplimentara a ratelor dobanzii.
Numeroase economii in curs de dezvoltare nu au putut emite obigatiuni in moneda tarilor lor, dar au profitat de lichiditatea globala abundenta din ultimii ani pentru a emite obligatiuni in valuta.
Astazi, insa, aceste obligatii sunt, de asemenea, penalizate de cresterea ratelor dobanzii suverane, care sunt deosebit de puternice in Ecuador, Angola si Sri Lanka.
Pentru a limita amploarea iesirilor de capital, bancile centrale ale tarilor emergente au intervenit pe piata valutara, iar Banca Centrala Europeana si Rezerva Federala a SUA au lansat programe de cumparare a activelor care implica unele obligatiuni suverane ale tarii (Filipine, Columbia, Africa de Sud si Polonia).
Trei socuri pentru economiile emergente
Conform Coface, economiile emergente, deja indatorate inainte de criza, vor suferi de efectele celor trei socuri: carantina, scaderea preturilor la petrol si reducerea veniturilor din turism.
Pe langa riscul pentru finantele publice si deprecierea monedei, Coface ia in considerare expunerea tarilor emergente la riscurile asociate cu Covid-19 atunci cand evalueaza riscul de tara.
In primul rand, tarile afectate de pandemie si ale caror guverne au impus masuri de izolare obligatorie se vor confrunta cu o crestere a datoriilor, care rezulta din scaderea veniturilor legate de criza coronavirusului, precum si cu o crestere a cheltuielilor medicale si pentru reducerea consecintelor economice asupra populatiei. La 10 aprilie 2020, 87 de tari se aflau in aceasta situatie.
Tarile dependente de veniturile din turism (cu un prag de 15% din PIB) vor fi, de asemenea, afectate de restrictiile de calatorie internationale. Pentru a evita deteriorarea situatiei sanatatii, multe dintre aceste tari au pus in aplicare masuri de izolare si si-au inchis frontierele.
Sectorul turismului reprezinta cel putin 15% din PIB in 45 de tari, inclusiv Maroc, Tunisia, Mexic, Thailanda, Filipine, Croatia si Cambodgia.
Tarile emergente dependente de veniturile din exportul de materii prime neagricole vor fi, de asemenea, afectate. In ciuda unei stabilizari a preturilor anticipata in a doua jumatate a anului de catre Coface, prognoza (costul mediu al barilului Brent in 2020 estimat la 45 de dolari) este insuficienta pentru ca principalele tari exportatoare sa-si echilibreze soldurile bugetare si cele curente.
Cu atat mai mult cu cat, pe langa acest efect de pret, exista si un efect de volum pentru tarile (inclusiv Arabia Saudita) care au convenit sa reduca drastic productia pentru a limita scaderea preturilor cauzata de cererea mai mica.
Studiul mai arata ca statele exportatoare de marfuri sunt cele al caror echilibru bugetar este de asteptat sa se deterioreze cel mai mult in acest an (respectiv -15% si -16% din PIB pentru Algeria si Oman, conform FMI).
In prezent, 9 tari sunt afectate de trei dintre cele patru surse de vulnerabilitate: Africa de Sud, Algeria, Angola, Ecuador, Liban, Mauritania, Oman, Tunisia si Venezuela. 31 sunt afectate de doi dintre factori si 71 de unul singur.
In acelasi timp, finantarea suplimentara planificata de organizatiile internationale (in special FMI) si ajustarile datoriei anuntate de tarile creditoare vor ajuta multe tari cu venituri mici, si mai putin tarile mari emergente.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
