de Vlad Strunescu
la 12 Iun. 2019
12% dintre romani se tem ca robotizarea si automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curand, in urmatorii cinci ani, iar alti 14,6% cred ca acest lucru s-ar putea intampla in 5-10 ani.
Citeste si: CE si FMI: Romanii vor trai mai rau in 2020. Masurile fiscale vor genera saracie si exod
11,3% sunt de parere ca postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% considera ca va dura cel putin 20 de ani pana cand in locul lor ar putea munci un robot. 48% se declara convinsi ca robotizarea/automatizarea nu le va putea inlocui postul niciodata.
Citeste si: CE si FMI: Romanii vor trai mai rau in 2020. Masurile fiscale vor genera saracie si exod
11,3% sunt de parere ca postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% considera ca va dura cel putin 20 de ani pana cand in locul lor ar putea munci un robot. 48% se declara convinsi ca robotizarea/automatizarea nu le va putea inlocui postul niciodata.
Adancirea somajului si accentuarea inegalitatii sociale, principalele efecte asupra pietei muncii
Trei din cinci romani cred ca robotizarea si dezvoltarea aplicabilitatii inteligentei artificiale vor conduce la o crestere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilitati ridicate (high-skilled) fata de joburile care cer abilitati reduse (low-skilled).
Totodata, circa sapte din zece angajati romani cred ca avansul tehnologic va duce la adancirea somajului, in special in categoria joburilor care presupun abilitati reduse, dar si la cresterea decalajului intre salariile mici si cele mari si, implicit, la accentuarea inegalitatii sociale.
In general, doi din cinci romani cred ca robotii/inteligenta artificiala vor duce, in urmatorii 20 de ani in Romania, la diminuarea numarului de joburi care necesita resursa umana si doar 6% considera contrariul, anume ca vor fi create mai multe joburi care necesita resursa umana.
In schimb, 53% afirma ca situatia va fi similara cu cea din prezent, unele job-uri vor disparea, dar vor fi inlocuite de unele noi.
Totusi, sunt joburi despre care romanii cred ca nu pot fi inlocuite niciodata de roboti, in ordinea optiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist - pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), politist 15,38%, sofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curatenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).
Sunt si joburi pe care romanii le-ar vrea inlocuite de roboti: functionar public (51,4%), culegator agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curatenie (34,4%), vanzator (21,8%), politician (20,6%), sofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), politist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) si, pe ultimul loc, profesor (1,2%).
Robotii si automatizarea, un aliat pentru inlocuirea sarcinilor repetitive
Aproape 2 din 5 romani spun ca jobul lor presupune munca repetitiva/standardizata si de creatie/conducere in egala masura, iar alti 15% afirma ca munca lor este, in cea mai mare parte, repetitiva/standardizata, ce poate fi automatizata sau inlocuita de inteligenta artificiala.
In schimb, 46% au raspuns ca desfasoara munca de creatie/conducere, ce nu poate fi automatizata sau inlocuita de inteligenta artificiala.
Totusi, sarcinile standardizate, ce pot fi facute automatizat, consuma o parte din activitatile zilnice de la serviciu ale fiecaruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec pana la doua ore pe zi cu aceste operatiuni repetitive, 16% consuma zilnic intre doua si 4 ore, iar alti aproape 16%, chiar si mai mult.
In acest context, nu e de mirare ca 61,5% dintre angajati spun ca le sunt folosite doar partial capacitatile profesionale si ar putea face mai mult. 31,5% cred ca abilitatile lor sunt folosite la intreaga capacitate, in timp ce aproximativ 7% spun ca nu le sunt folosite deloc capacitatile lor profesionale.
Pana sa le inlocuiasca joburile, cei mai multi angajati romani vad un aliat in tehnologie si considera ca robotizarea/automatizarea i-ar putea ajuta in executarea sarcinilor de serviciu. Intrebati care ar fi principalele trei avantaje, romanii cred ca in primul rand i-ar ajuta sa economiseasca timp, astfel incat sa se poata concentra pe partea creativa, care nu poate fi facuta de roboti/automatizare (45,3% dintre respondenti).
Totodata, 43,3% cred ca i-ar ajuta sa scape de sarcinile repetitive, marunte, ineficiente si sa se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun ca pot executa sarcinile de serviciu mai repede si mai usor, iar alti 21% ar face mai putine greseli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenti au declarat ca robotii/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotriva.
Cum se pregatesc profesional romanii pentru concurenta robotilor
Cresterea rolului robotilor/inteligentei artificiale in piata muncii ii determina deja pe aproape jumatate dintre respondenti sa isi dezvolte abilitati multiple, astfel incat sa isi poata schimba usor jobul/domeniul profesional, dar si abilitatile de a opera cu tehnologia.
Alti 41% spun ca sunt intr-un proces continuu de invatare si specializare care ii ajuta sa-si creasca nivelul de expertiza in domeniul in care activeaza si sa reduca riscul de a fi inlocuiti de inteligenta artificiala.
Alti aproape 3 din 10 au afirmat ca se respecializeaza pentru o pozitie care cred ca nu are sanse sa fie inlocuita de roboti, in timp ce 14% incearca sa ajunga intr-o pozitie de management, pentru a fi astfel mai greu de inlocuit. Doar 17% dintre respondenti nu fac nimic pentru a castiga teren in fata robotizarii/automatizarii.
Citeste si: Scumpiri pe banda rulanta in Romania. Preturile cresc de la o luna la alta
Sondajul a fost efectuat in perioada 15 mai - 5 iunie 2019, pe un esantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.
Comentarii