Suntem... praf...

Aproape fiecare tara are un simbol, nu neaparat oficial, nu trecut pe stema, ci unul pentru care este recunoscuta imediat dupa ce-i treci granitele dar si daca esti la tine acasa si auzi vorbindu-se despre acea tara.

Ce anume duce un obicei, un obiect, o trasatura la valoare de simbol national? Multe lucruri dar, in mod sigur, frecventa aratarii in ochii cuiva. Pentru Japonia, o fi samuraiul; pentru China, matasea; pentru Australia, cangurul; pentru Mexic, sombreroul; pentru Brazilia, samba; pentru Portugalia, faianta; pentru Spania, lupta cu taurii; pentru Franta, vinurile/moda/parfumurile; pentru Olanda, sabotii; pentru Belgia, ciocolata/berea/dantela; pentru Elvetia, bancile/ceasurile/ciocolata; pentru Scotia, whisky-ul; pentru Germania, automobilele; pentru Italia, moda/automobilele/designul; pentru Bulgaria, zarzavaturile. Pentru Romania...

In tara noastra, cam orice drum ai face, pe oriunde ai lua-o, ce-ti percepe retina la fiecare pas sau la fiecare invartire de roata? Pai, niste peisaje foarte frumoase dar garnisite cu… pungi si sticle de plastic, de toate culorile si de toate formele. La noi, parca nu ploua cu… apa ci cu picaturi de polietilena pe care oamenii le aduna in diferite forme pe care, dupa ce le folosesc, la lasa in voia vantului. In afara de pungi si sticle de platic, gropi cam cat cuprind privirea si drumul dar nu pot duce amortizoarele. Si, peste toate acestea, ce se asterne fie vara si chiar iarna chiar cand ninge abundent? Praf! Mult, foarte mult...praf.

Fapt certificat de insusi ministrul transporturilor, Radu Berceanu, parlamentar vechi si ministru in mai multe guverne ale Romaniei, deci si in legislativ si in executiv. Domnul Berceanu a cerut populatiei sa nu se alarmeze din cauza norului de cenusa care survoleaza Romania, nefiind vorba decat de… praf, adica de nimic… special… Iata ce spune dom’ ministru: “Noi, pe aici, prin Romania, nu avem o problema cu praful. Suntem mai antrenati decat altii”. Poate si de aia suntem.... praf...

Alexandra Stanescu