de Mihai Balescu
la 02 Ian. 2019 Exclusiv
Nu, America nu mai este deloc asa de „intreprinzatoare” cum era odata. Ea deja nu-si mai produce de mult timp smart phone-urile si computerele pe care le foloseste, iar rafturile magazinelor sale sunt pline de produse "made in China".
Asistam in mod clar la un declin al spiritului antreprenorial din aceasta tara, lucru sustinut si de studiile facute de Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), un institut international de cercetare specializat pe comparatii intre diferite economii, care foloseste o metoda elaborata de calcula gradul de “entrepreneurship” dintr-o tara.
Concret, OECD utilizeaza un coeficient obtinut prin raportarea numarului de companii nou-infiintate intr-o anumita perioada de timp (se iau in considerare doar companiile care au angajati) la numarul total de companii active din tara respectiva.
Iar clasamentul intocmit in baza acestui coeficient - numit “rata de start-up” - arata acelasi lucru, anume ca din punct de vedere al spiritului antreprenorial S.U.A. ocupa o pozitie foarte slaba, devansand doar Canada. In rest, cam toti o depasesc, atat tari bogate, ca Suedia, Austria, Olanda, cat si tari mai saracute, ca Bulgaria sau Lituania (un lucru oarecum normal, dat fiind ca tarile mai sarace au, per total, un numar mai mic de companii active, ceea ce sporeste valoarea ratei de start-up).
Partea dezavantajoasa pentru americani este ca acest clasament al OECD ia in calcul doar companiile nou-infiintate care au cel putin 1 angajat platit, cu toate contributiile aferente. Daca ar fi puse la socoteala si toate acele firme in care patronul este in acelasi timp si (unicul) angajat, lucrurile s-ar prezenta mai bine pentru S.U.A., din moment ce trei sferturi din companiile americane se inscriu in aceasta categorie (e vorba de companiile puse pe picioare de freelanceri, consultanti, designeri etc.)
Doar ca aceste companii individuale sufera si ele prin faptul ca n-au fost infiintate din dorinta patronilor lor de a exploata o idee mareata si inovativa, asa cum scrie in manualul afacerilor, ci din pura necesitate. Conform datelor OECD, initiatorii lor au fost practic nevoiti sa demareze propria afacere pentru ca, efectiv, n-au reusit sa-si gaseasca un job clasic. Iar asta arunca sub semnul intrebarii si mitul minunatei inventivitati a americanilor.
Oricum, lucrurile nu trebuie luate prea in tragic. Rezultatele cercetarilor OECD nu neaga traditia americana a crearii unor business-uri de la zero si a sprijinirii celor se implica intr-un asemenea demers. Rezultatele respectivelor cercetari arata doar ca multe alte economii vin tare din urma pe acest segment al afacerilor mici si ameninta serios acel “american exceptionalism” de care cetatenii S.U.A. sunt atat de mandri.
Iar consecintele concrete ale acestei situatii sunt doua: pe de o parte, scade numarul de noi idei si de noi locuri de munca pe care fiecare noua afacere le genereaza si, pe de alta parte, scade numarul americanilor care sunt propriii lor stapani. Si asta deja nu mai este o consecinta economica, ci una de-a dreptul politica. Pentru ca, asa cum spunea James Madison (al patrulea presedinte al S.U.A.) in urma cu 200 de ani, “cu cat este mai mare proportia cetatenilor independenti, cu atat mai libera, mai eficienta si mai fericita este societatea in sine.”
Se poate spune asadar ca, renuntand la ideea de a avea propria afacere, americanii renunta intr-un fel la libertatea lor, atat de aclamata in toate discursurile. Nevoiti sa se “inregimenteze” ca angajati in cadrul companiilor mari si al corporatiilor, ei nu mai pot decat sa asiste neputinciosi cum puterea acestor corporatii creste, simultan cu influenta lor asupra mediului politic. Iar asta, cu siguranta, nu e un lucru bun - nici pentru americanul de rand, nici pentru S.U.A., nici pentru democratie.
Citeste si: Salariul minim a crescut in 2019! Cati bani primesc angajatii de la 1 ianuarie si ce presupune Ordonanta taxelor
Sursa foto: www.pexels.com
Comentarii