55% dintre romani considera ca eventuala plafonare a DAE trebuie aplicata in functie de tipurile de credit
plafonare daeifn romaniacredite ifncredite banciimprumuturi ifn
Potrivit unui studiu realizat de Novel Research, pentru Provident Financial Romania, 55% dintre romani cred ca, daca ar fi aplicat un plafon pentru dobanda anuala efectiva (DAE), acesta ar trebui sa tina cont de durata creditului.
In acelasi timp, 41% dintre respondenti considera ca plafonul pentru DAE ar trebui sa fie diferit pentru IFN-uri si banci.
Peste 53% dintre romani spun ca nu ar sustine o propunere legislativa care ar putea avea drept consecinta un impact considerabil asupra IFN-urilor, mai ales ca, pentru 39% dintre respondentii clienti de IFN-uri, acestea sunt prima optiune cand vor sa ia un credit mai mic de 15.000 de lei.
De altfel, dintre cei care au luat un imprumut mai mic de 15.000 de lei in ultimii 3 ani, 35% au apelat la o institutie financiara nebancara.
Desi 40% dintre respondenti au o perceptie negativa despre IFN-uri, la o analiza mai atenta a efectelor pe care disparitia acestora le-ar putea avea, 68% considera ca, fara alternativa IFN-urilor, romanii s-ar indrepta catre jucatorii nereglementati sau ilegali, ceea nu ar face decat sa adanceasca problema lor sociala. In acelasi timp, mai mult de 62% considera ca IFN-urile sunt cea mai buna alternativa pentru romanii nebancabili.
Cand vine vorba despre cum privesc relatia lor cu institutiile financiare, romanii identifica atat avantaje, cat si dezavantaje.
Daca bancile sunt considerate rigide, prea birocratice si cu un proces lent in acordarea imprumuturilor, romanii cred ca IFN-urile sunt mai flexibile, mai putin birocratice si acorda creditele mai rapid.
Pe de alta parte, romanii considera ca bancile au o gama mai variata de produse, sunt mai sigure si au dobanzi mai mici, in timp ce, in cazul IFN-urile, dobanzile sunt considerate mari.
Romanii care au luat credite in ultimii 3 ani considera ca cele mai importante criterii in alegerea unui creditor sunt valoarea ratei si nivelul dobanzii.
In timp ce, pentru clientii bancilor, tipul dobanzii este al treilea factor ca importanta, pentru clientii IFN-urilor, factorii care dau claritate si predictibilitate sunt mai importanti: perioada de rambursare si suma totala de rambursat.
Valoarea DAE este penultimul criteriu ca importanta in alegerea creditorului atat pentru clientii bancilor, cat si pentru clientii IFN-urilor.
In ce priveste produsele financiare pe care le-au folosit, in ultimii trei ani, aproape 30% si-au facut un card de credit.
Pe locul doi in clasament, sunt creditele mai mici de 15.000 de lei, accesate de unul din 5 romani.
De asemenea, peste 13% au contractat un imprumut de peste 15.000 de lei si doar 6% au facut un credit ipotecar.
Dintre respondentii care au incercat sa ia un credit in ultimii trei ani, peste 87% afirma ca nu imprumuta niciodata mai mult decat isi pot permite sa ramburseze confortabil, 84% se gandesc serios inainte sa ia un credit si 72% se imprumuta doar cand este absolut necesar.
Putin peste 10% spun ca iau imprumuturi sub impulsul momentului.
Majoritatea romanilor care au luat un imprumut mai mic de 15.000 de lei, in ultimii trei ani, au folosit banii pentru imbunatatiri in locuinta, refinantarea altor imprumuturi sau achizitionarea unei masini sau a unei locuinte.
Creditele au mai fost contractate pentru ingrijiri medicale sau evenimente in familie (nunta, botez etc.). Dintre cei care nu s-au imprumutat, in ultimii trei ani, daca ar fi sa o faca, majoritatea ar folosi banii pentru ingrijiri medicale, sa acopere cheltuielile pentru un eveniment tragic in familie, imbunatatiri in locuinta sau educatia copiilor.
Intrebati despre impactul unei masuri de plafonare a DAE, romanii cred ca efectele negative s-ar rasfrange cu precadere asupra celor in situatii sensibile: probleme medicale sau decesul cuiva din familie.
Studiul a fost realizat in septembrie 2018 de catre compania independenta de cercetare Novel Research si a avut doua componente distincte: o cercetare cantitativa si o cercetare calitativa.
Pentru cercetarea cantitativa, esantionul a fost de 1.002 respondenti, reprezentantiv la nivel national inclusiv pentru zona rurala, iar, pentru cea calitativa, au avut loc discutii cu patru grupuri distincte de consumatori.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML