De asemenea, conducerea BNR a decis gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar.
In acelasi timp, BNR a hotarat reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 12%, de la 14%, incepand cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016.
Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei se mentine la nivelul de 8%.
Potrivit BNR, datele statistice releva mentinerea ratei anuale a inflatiei in teritoriu negativ, incepand cu luna iunie 2015, in linie cu prognoza, ca efect al extinderii aplicarii cotei reduse de TVA de 9 la suta la toate alimentele, bauturile nealcoolice si serviciile de alimentatie publica, precum si al scaderii pretului combustibililor.
In noiembrie 2015, nivelul agregat al preturilor de consum a fost mai mic cu 1,1 la suta fata de cel din noiembrie 2014. Rata medie anuala a inflatiei a fost de -0,4 la suta, in noiembrie 2015, iar indicele armonizat al preturilor de consum - indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenta cu Uniunea Europeana - a consemnat o rata medie anuala de -0,3 la suta.
Analiza datelor statistice indica, insa, ca, in absenta influentei reducerii cotei TVA, rata anuala a inflatiei ar fi fost in apropierea nivelului de 2 la suta, plasandu-se, astfel, in interiorul intervalului asociat tintei stationare de 2,5 la suta ± 1 punct procentual.
Accelerarea cresterii economice in trimestrul III 2015 (pana la 3,6 la suta) a fost sustinuta de expansiunea consumului privat, pe fondul cresterii veniturilor nominale ale populatiei, al redresarii activitatii de creditare, al reducerii impozitarii indirecte si al sporirii increderii in economie.
Excluzand impactul agriculturii - sector puternic afectat de randamentele scazute ale culturilor de toamna - produsul intern brut a inregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriza (peste 5 la suta).
Rezervele valutare s-au situat, la finele anului 2015, la 32 de miliarde de euro, similar nivelului de la sfarsitul anului anterior, dupa acoperirea platilor scadente aferente serviciului datoriei externe publice si public-garantate (de aproximativ 7,2 miliarde de euro), fiind alimentate, in principal, de intrari de fonduri europene si de imprumuturi ale statului pe pietele externe.
Deficitul de cont curent a ramas la un nivel sustenabil, de sub 1 la suta din PIB, in pofida accelerarii consumului, in conditiile imbunatatirii balantei serviciilor si ale majorarii transferurilor de la Uniunea Europeana, fiind acoperit integral de intrari autonome/investitii directe.
Aceste evolutii au contribuit la mentinerea unei relative stabilitati a cursului de schimb al monedei nationale fata de euro, acesta osciland intr-o banda relativ ingusta de variatie, in anul 2015, desi pietele externe au fost marcate de fluctuatii ale aversiunii globale fata de risc, tensiuni geopolitice si de divergenta dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor banci centrale.
Ratele dobanzilor pe piata monetara interbancara au continuat sa scada, atingand minime istorice, reflectand reducerile ratei dobanzii de politica monetara si gestionarea adecvata a lichiditatii.
Caracterul acomodativ al conditiilor monetare reale in sens larg a contribuit la revigorarea procesului de creditare in lei. Astfel, creditul neguvernamental si-a consolidat dinamica anuala in teritoriu pozitiv exclusiv pe seama avansului imprumuturilor in moneda nationala (atat prin acordare de credite noi cat si prin conversia celor acordate anterior).
Ponderea creditelor in lei a devenit majoritara - 50,9 la suta din total in luna noiembrie 2015 fata de un minimum de 35,6 la suta, in mai 2012 -, asigurand, astfel, o mai buna transmisie a politicii monetare si premisele pentru gestionarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare.
In perspectiva, evolutiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea cresterii economice globale si de volatilitatea pietelor financiare internationale, iar, pe plan intern, preocupanta este cresterea deosebit de ampla a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum si a deficitului bugetar in intervalul de prognoza.
Pe termen scurt, se reconfirma readancirea temporara in teritoriu negativ a ratei anuale a inflatiei, ca efect al unei noi runde de reduceri a impozitelor indirecte (scaderea cotei standard de TVA la 20 la suta, de la 24 la suta, incepand cu data de 1 ianuarie 2016).
Aceasta va fi urmata de o revenire in teritoriu pozitiv dupa epuizarea efectelor reducerii TVA din iunie 2015 si pe fondul relaxarii conduitei politicii fiscale si al cresterii costurilor unitare cu forta de munca. In acelasi timp, se remarca persistenta riscurilor si incertitudinilor asociate unor evolutii din mediul extern dar si din cel intern - in principal perspectivei conduitei politicii fiscale si a reformelor structurale in contextul anului electoral.
In aceste conditii si pe baza datelor disponibile in prezent, CA al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta pe an si continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar.
Totodata, in conditiile temperarii creditarii in valuta si pentru continuarea procesului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta la nivelul de 12 la suta, de la 14 la suta, incepand cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea stabilitatii preturilor pe termen mediu intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si pastrarea unui cadru macroeconomic stabil.
In acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale si monetare dublat de progrese in sfera reformelor structurale este esential pentru mentinerea macrostabilitatii si a unei cresteri economice robuste in cadrul procesului de convergenta in cadrul UE, precum si pentru intarirea rezistentei economiei romanesti fata de eventuale socuri sau conditii adverse pe plan mondial.
BNR monitorizeaza evolutiile interne si ale mediului economic international in vederea utilizarii si dozarii corespunzatoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru indeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu si pentru mentinerea stabilitatii financiare.
Urmatoarea sedinta CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc pe 5 februarie 2016, cand va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflatiei.