BNR: Prin relaxarea fiscala inceputa in 2015, ne-am epuizat toata munitia pentru criza

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
BNR: Prin relaxarea fiscala inceputa in 2015, ne-am epuizat toata munitia pentru criza
BNR: Prin relaxarea fiscala inceputa in 2015, ne-am epuizat toata munitia pentru criza
de Magda Florea la 10 Apr. 2020
valentin lazeabnrdeficit bugetarguvernimprumuturifmicomisia europeanapibdeficit bugetarmediul de afacerirelaxare fiscalapolitici fiscaleuniunea europeanadatorii

"Prin relaxarea fiscala pro-ciclica inceputa in vara anului 2015 si continuata pana la sfarsitul anului trecut. Romania si-a epuizat toata munitia pe care ar fi putut sa o utilizeze in conditii de criza", sustine economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, intr-un articol intitulat "Somnul ratiunii naste monstri”, publicat pe blogul de Opinii al BNR. De asemenea, oficialul BNR atrage atentia asupra faptului ca ajutoarele pe care le primeste Romania in aceasta perioada nu sunt gratuitati si ele vor trebui rambursate. "Masurile de stimulare fiscala de o magnitudine nemaiintalnita luate de statele dezvoltate in lupta cu pandemia Covid 19 au indus, in statele emergente, iluzia ca legile economice pot fi suspendate si ca, la urma urmei, exista “pranz gratuit” (free lunch), pentru care sa nu plateasca nimeni, nici in prezent, nici in viitor", sustine Lazea.

Romania si-a epuizat toata munitia pe care ar fi putut sa o utilizeze in conditii de criza, prin relaxarea fiscala pro-ciclica inceputa in vara anului 2015 si continuata pana la sfarsitul anului trecut


"Prin relaxarea fiscala pro-ciclica inceputa in vara anului 2015 si continuata pana la sfarsitul anului trecut, Romania si-a epuizat toata munitia pe care ar fi putut sa o utilizeze in conditii de criza. Pentru ca una este sa vii de la un surplus bugetar de 1 la suta din PIB la un deficit de 3 – 4 la suta din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) si alta este sa vii de la un deficit de 4,3 la suta din PIB la un deficit de 7 la suta din PIB (fara a lua in calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clementa se poate astepta Romania din partea Comisiei Europene, in aceste conditii? A trecut relativ neobservat faptul ca, zilele trecute, statele membre ale UE au votat in unanimitate declansarea Procedurii de deficit excesiv la adresa Romaniei. Fapt care arata doua lucruri: ca Pactul de Stabilitate si Crestere nu a fost ingropat (“frate, frate, dar branza e pe bani”) si ca, chiar si statele dispuse sa fie indulgente cu Romania nu au putut inchide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obtinut in vremuri de crestere economica)" sustine oficialul BNR.
 

De ce nu ne putem ajuta cu un imprumut de la FMI

 
Oficialul BNR vorbeste despre posibilitatea ca Romania sa atraga un imprumut de la FMI, in valoare de 13 miliarde de euro, similar celui luat in 2010. Insa spune ca acesta nu ar ajuta mediul de afaceri din Romania, fiindca FMI " acorda imprumuturi statelor cu scopul finantarii in conditii preferentiale ale deficitelor externe".
 
Lezea spune ca, si daca s-ar obtine o derogare,  "chiar crede cineva ca FMI va acorda bani fara conditionalitati stricte de reformare a finantelor si a sectorului real al economiei? Iar o prima conditionalitate pe care ar putea sa o ceara – pe buna dreptate – Fondul, ar fi de a vedea ca sectorul privat din Romania capitalizeaza firmele pe care le detine la nivelul minim solicitat de Legea 31/ 1990. Conform unor calcule, necesarul de capitalizare suplimentara respectiva s-ar ridica la circa 30 miliarde euro, adica suma solicitata in prezent de sectorul privat sub forma de pachet de asistenta financiara".
 

Majoritatea fondurilor de ajutorare vor veni sub forma de imprumut si nu sub forma de granturi. Sumele cu adevarat importante vor veni sub forma de imprumuturi, purtatoare de dobanda si cu conditionalitati atasate

 
Lezea atrage atentia asupra faptului ca "sumele cu adevarat importante vor veni sub forma de imprumuturi, purtatoare de dobanda si cu conditionalitati atasate".
 
" La ce tratament preferential ar putea sa spere Romania, care nu este un stat important la nivelul UE, nu este membru al zonei euro, a fost lovita moderat de pandemie, a avut un deficit bugetar de peste 4 la suta in 2019, iar datoria publica – chiar daca este mica – este detinuta in proportii semnificative de non-rezidenti (care pot cere oricand onorarea ei)?", se intreba retoric oficialul BNR.
 
"Daca ne uitam la pachetele de ajutorare ale economiei implementate de state comparabile cu noi, constatam urmatoarele: in Polonia, cea mai mare parte a pachetului de circa 10 la suta din PIB este constituita din garantii de stat, care este posibil sa nu fie activate niciodata. In Ungaria, o mare parte a pachetului este reprezentata de masuri care au fost deja implementate cu ani in urma: este ca si cum guvernul Romaniei ar promite reducerea TVA la 9 la suta pentru alimente sau reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la suta. Altminteri, masurile efective luate pentru sprijinirea economiei nu difera prea mult in Romania fata de celelalte doua state", mai spune Lazea.
 
"Nici chiar convingerea – improbabila – a Comisiei si a Fondului de a trata cu ingaduinta Romania nu ar fi suficienta, fara o convingere asemanatoare a agentiilor de rating si a pietelor. Iar aici, credibilitatea Romaniei atarna de un fir de par, tara fiind situata pe ultima treapta a investment grade si orice retrogradare insemnand intrarea in categoria junk (“gunoi”). Pentru ca aceasta retrogradare sa nu se intample, agentiile de rating vor vrea sa vada inca de anul acesta vointa pentru reducerea in perspectiva a deficitului bugetar, nicidecum masuri care sa adauge la acesta in viitor", se mai arata in articol.
 

Mediul de afaceri, acuzat de mimetism (“daca altii pot sa o faca, noi de ce nu am putea?”)

 
Lezea spune ca oamenii de afaceri din Romania, " grupati in asociatia Romanian Business Leaders si in alte zece organizatii de business au solicitat recent Guvernului accesarea unui pachet de asistenta financiara de 30 miliarde euro (aproape 15% din PIB) pentru recapitalizarea firmelor autohtone si repornirea economiei. Aceasta propunere este facuta prin mimetism (“daca altii pot sa o faca, noi de ce nu am putea?”), dar nu tine seama de urmatoarele aspecte:
 
Ceea ce le este permis statelor dezvoltate nu le este permis statelor emergente, precum Romania. Daca oamenii nostrii de afaceri ar citi cu atentie orice propunere referitoare la relaxari fiscale si monetare (gen Quantitative Easing, Helicopter Money etc), ar vedea ca autorii lor au grija sa sublinieze ca respectivele propuneri au sens in economiile dezvoltate (SUA, Germania, Franta), dar in nici un caz nu sunt recomandate economiilor emergente. Aceasta diferenta de abordare se datoreaza faptului ca pietele sunt dispuse sa tolereze niveluri de indatorare mult mai mari pentru statele dezvoltate (de peste 100 la suta din PIB pentru guverne si de peste 300 la suta din PIB pentru toate sectoarele), in timp ce pentru statele emergente nivelurile respective de toleranta sunt pe la jumatate. Aceasta abordare duala are urmatoarele explicatii:
 
  • Pentru creditori este importanta nu atat datoria unui stat in sine, cat balanta dintre datorii si creante. De exemplu, Marea Britanie are o datorie totala de peste 300 la suta din PIB, dar are creante de incasat de la restul lumii chiar mai mari decat aceasta cifra, astfel incat, per total, este creditor net. In timp ce Romania, chiar daca are o datorie totala de numai circa 120 la suta din PIB, dar foarte putine creante de incasat de la restul lumii, se afla in situatia de debitor net;

  • Pentru creditori este importanta avutia (neta de datorii) acumulata intr-un stat, care poate fi lichidizata si utilizata pentru achitarea unui nou credit. Astfel, state precum Franta, Germania, Italia, Marea Britanie au avutii nete (net worth) echivalente cu de cate 5 ori PIB-ul statelor respective, ca rezultat al istoriei; multe – dar nu toate – au fost mari puteri coloniale. In Romania, avutia (neta de datorii) se ridica la circa 1,4 PIB-uri (aceasta tara a fost mai tot timpul sub vremi, nu deasupra vremilor), astfel incat capacitatea ei de a rambursa un eventual credit- mamut este mult mai mica"
 

Opozitia ar trebui sa isi infraneze impulsurile de a supralicita orice masura economica

 
Lazea vine si cu cateva recomandari pentru Guvern, dar si pentru partidele de Opozitie:
 
"Orice largire a deficitului sau a datoriei intreprinsa in prezent in numele combaterii crizei va lungi perioada de reajungere la normal in perioada post-criza, va mari costurile atasate si va amplifica reformele care vor trebui facute. In acest context, Guvernul ar face bine sa reziste apelurilor de imitare necritica a practicilor din tarile dezvoltate, chiar daca acest lucru este dificil intr-un an electoral. Opozitia ar trebui sa isi infraneze impulsurile de a supralicita orice masura economica, deoarece s-ar putea ca votul popular sa o aduca la guvernare in niste conditii economice la a caror toxicitate ea, Opozitia, sa fi contribuit din plin. Organizatiile patronale straine existente in Romania (Consiliul Investitorilor Straini, Amcham etc) ar face bine sa tempereze elanul colegilor din patronatele romane, aducandu-le argumente de genul celor de mai sus. Iar patronatele romane ar trebui sa aiba grija ce isi doresc: s-ar putea sa se indeplineasca".

Articolul poate fi consultat, in integralitate, AICI

Citeste si: DOCUMENT. Ce prevede noua Ordonanta militara adoptata joi seara de autoritati





 
Senior Editor Manager.ro
Urmareste-ne pe Google News

Ultimele NOUTATI

DOCUMENT. Rectificare bugetara. Romania se adanceste in deficit, cheltuim mai mult decat avem. Cine primeste mai multi bani, lista castigatorilor
Economie

DOCUMENT. Rectificare bugetara. Romania se adanceste in deficit, cheltuim mai mult decat avem. Cine primeste mai multi bani, lista castigatorilor

Joi, Ministerul Finantelor a publicat proiectul primei rectificari bugetare din acest an. Un aspect demn de precizat, inca de la inceput, vizeaza faptul ca Romania continua sa se scufunde in...
today11 Aug. 2022
Anuntul zilei de la Raiffeisen Bank pentru firmele romanesti: o noua oportunitate pentru antreprenori
Financiar-Bancar

Anuntul zilei de la Raiffeisen Bank pentru firmele romanesti: o noua oportunitate pentru antreprenori

Reprezentantii Raiffeisen Bank tocmai au anuntat ca vin in intampinarea clientilor IMM cu noi oportunitati de dezvoltare a afacerii lor.  
today11 Aug. 2022
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Adauga comentariu

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

ROBOR-ul s-a cumintit. A doua zi de scadere, dupa ce Isarescu a tras bancile de urechi: coicidenta sau nu, ratele se ieftinesc
Ultimele stiri economice

ROBOR-ul s-a cumintit. A doua zi de scadere, dupa ce Isarescu a tras bancile de urechi: coicidenta sau nu, ratele se ieftinesc

today11 Aug. 2022
ULTIMA ORA. Inflatia face un pas in spate, dar asta nu e de bine pentru toti romanii
Economie

ULTIMA ORA. Inflatia face un pas in spate, dar asta nu e de bine pentru toti romanii

today11 Aug. 2022
Cat ii costa pe romani minivacanta de Sfanta Maria: sejurul e mai scump, dar oamenii nu se uita la bani cand vine vorba de relaxare
Travel

Cat ii costa pe romani minivacanta de Sfanta Maria: sejurul e mai scump, dar oamenii nu se uita la bani cand vine vorba de relaxare

today11 Aug. 2022
Marea industrie a asigurarilor: cum va evolua in urmatorii ani, care sunt principalele tendinte si la ce trebuie sa se astepte clientii
Companii

Marea industrie a asigurarilor: cum va evolua in urmatorii ani, care sunt principalele tendinte si la ce trebuie sa se astepte clientii

today11 Aug. 2022

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x