de Ion Dan Trestieni
la 26 Ian. 2018
Banca Nationala a Romaniei a actualizat, pentru anul 2108, lista bancilor de importanta sistemica din sistemul bancar romanesc. Ele sunt, potrivit evaluarii BNR, entitati de dimensiuni mari, comparativ cu activele sistemului financiar de ansamblu si cu economia reala.
Pentru a face aceasta evaluare, BNR s-a servit de metodologia inclusa in Ghidul Autoritatii Bancare Europene. Iata cateva criterii luate in consideratie:
- nivelul activelor bancilor;
- importanta bancilor pentru economia nationala: valoarea plăţilor efectuate la nivel naţional, depozitele atrase de la sectorul privat , creditele acordate populaţiei şi companiilor;
- complexitatea bancilor;
- interconectivitatea bancilor.
In baza evaluarii BNR, incepând cu 1 ianuarie 2018, cinci banci respectiv BCR, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania trebuie sa mentina, la nivel consolidat, un amortizor de 1% din valoarea totala a expunerii la risc, în timp ce Alpha Bank România, CEC Bank, Bancpost şi Garanti Bank vor menţine amortizorul de 1% din valoarea totala a expunerii la risc, dar aplicat la nivel individual.
De ce a fost necesara aceasta actiune a BNR ?
Trebuie sa intelegem ca, oricat s-ar juca de-a politica politicienii nostri, traim in epoca “capitalismului speculatiei” care vizeaza “economia speculatiei”.
In anii 1980, la nivel mondial s-au luat decizii politice de subordonare a economiei puterii bancilor. S-a hotarat deregularizarea activitatilor economice si a celor financiare, sub egida gandirii neoliberale.Interventia statului in economie a scazut si s-a realizat “financiarizarea” lumii.
“Financiarizarea” a schimbat complet scopul intreprinderii capitaliste : nu a mai contat atat volumul vanzarilor de produse si de servicii cat rentabilitatea financiara.
S-a schimbat complet sistemul mondial de productie ( maniera in care bunurile si serviciile sunt produse) si sistemul mondial de credit (maniera in care banii iriga economia).
A aparut fenomenul de delocalizare a intreprinderilor si riscurile sistemice.
Desi intre 1930 si 1980 nu au mai existat crize financiare , dupa 1980 au aparut trei mari crize:
- criza datoriilor lumii a treia, la inceputul anilor 1980;
- criza tarilor emergente, la inceputul anilor 1990;
- marea recesiune provocata de criza”subprime” in SUA, incepand cu 2007.
“Capitalismul speculatiei” a dus la o serie de inovatii financiare “toxice”. Sub pretextul multiplicarii accesului la lichiditati bancile au transferat riscurile legate de credite (mai ales riscul nerambursarii imprumuturilor), catre noi actori financiari : banci de investitii, fonduri speculative.
S-a creat o economie a “bulelor speculative” si un lant international de riscuri opace, de care nici o tara nu scapa.
Dupa trei decenii de ideologie neoliberala, care a decretat retragerea statului de pe scena economica in profitul finantelor, finantele cer acum ajutor statului. Se pun pe picioare planuri gigantice de salvare a bancilor. Ele sunt insa, deocamadata, foarte riscante. Conversia datoriilor private in datorii publice poate provoca o recesiune mondiala si o criza a datoriilor suverane. In zona euro a UE succesiunea de planuri de austeritate poate sfarsi prin a transforma criza bancara intr-o criza sociala.
Asa trebuie sa intelegem, acum, actiunile BNR de stabilizare a unor mari banci in Romania. Sa fie de bun augur!
Articolul s-a bazat pe informatii din:
- “Ce banci din Romania nu au voie sa aiba probleme: BNR a clasificat 9 banci de importanta sistemica, conform listei actualizate”,Claudia Medegra ,ZF, 26.01.2018
-”Naissance de l’economie de speculation”, Arnaud Zacharie, Janvier 2018, Le Monde diplomatique
Comentarii