S-au schimbat regulile pentru bancile romanesti: multora nu le va mai conveni pe piata de la noi
mrel romaniacerintre mrellege mrel
Doua banci de importanta sistemica pentru Romania, CEC Bank si BCR, au luat bani cu imprumut pentru a-si asigura conformarea la cerinta minima de fonduri proprii si datorii eligibile (MREL - minimum requirements for own funds and eligible liabilities).
Astfel,
CEC Bank a contractat de la Ministerul Finantelor, actionarul sau majoritar, un imprumut subordonat de 1,4 miliarde de lei aprobat in sedinta de guvern din 26 noiembrie 2021.
Pentru acest imprumut, CEC Bank va plati trimestrial dobanzi stabilite la nivelul pietei si il va rambursa la expirarea termenului de 10 ani, intr-o singura transa.
Contractarea de imprumuturi subordonate este o practica uzuala pentru conformarea cu cerintele de capital MREL, atat la nivelul bancilor din Romania (prin imprumuturi subordonate de la bancile mama), cat si la nivel european.
CEC Bank intentioneaza sa-si asigure in viitor necesarul de pasive eligibile pentru acoperirea cerintei MREL prin emisiune de obligatiuni, sursele traditionale ale bancii constand in depozitele atrase de la clientela, acestea nefiind eligible pentru scopul mentionat.
De asemenea, BCR a emis, luna aceasta, obligatiuni non-preferentiale de 600 de milioane de lei. Cu aceasta emisiune, BCR se aliniaza reglementarilor Uniunii Europene privind capacitatea bancilor de a absorbi pierderile, cerinta minima de fonduri proprii si datorii eligibile (MREL) si liniile directoare MREL.
Toate cerintele privind MREL trebuie indeplinite pana la 1 ianuarie 2024
Recent, Parlamentul Romaniei a adoptat legea de transpunere Directivei privind redresarea si rezolutia bancara (BRRD II), cu un an intarziere fata de termenul limita, relateaza
profit.ro.
Noua lege prevede cerinte minime de fonduri proprii si datorii eligibile pentru banci astfel incat acestea sa faca fata unui proces de bail in (de acoperire a pierderilor).
Prima directiva privind rezolutia bancara a introdus ideea de bail in in legislatia europeana in 2014 si prevedea acoperirea pierderilor unei banci aflata intr-o situatie grea cu banii actionarilor si ai altor creditori, astfel incat sa nu fie nevoie de bani publici.
Uniunea Europeana a inasprit cerintele legislative, astfel incat bancile sa fie obligate sa aiba mai mult capital propriu si finantare de la creditori. De asemenea, UE a acordat puteri mai mari autoritatilor de supraveghere.
Potrivit primei directive (2014/59) privind redresarea si rezolutia bancilor, BNR poate decide ca, in cazul bancilor de importanta sistemica, sa nu inceapa procedura de faliment, ci banii actionarilor, detinatorilor de obligatiuni si ai deponentilor cu peste 100.000 de euro sa fie considerati capital al bancii, compensandu-se, astfel, pierderile.
Pentru completarea sumelor mai erau prevazuti bani intr-un fond de rezolutie bancara, la care bancile contribuie din 2015. Noua directiva (2019/879) armonizeaza MREL cu capacitatea totala de absorbtie a pierderilor (TLAC).
Acum, bancile de importanta sistemica vor avea praguri minime ale cerintei MREL: 13,5% fonduri proprii si pasive eligibile in total active ponderate la risc. Pentru bancile care nu sunt de importanta sistemica, nivelul cerintei va fi stabilit individual de catre autoritatea de rezolutie.
Primele tinte privind cerintele de solvabilitate ar urma sa fie stabilite la jumatatea anului 2022, intrucat termenul initial, 1 ianuarie, nu a putut fi respectat din cauza ca legea a fost adoptata prea tarziu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
