Cel mai prost sfat legat de bani pe care l-am primit de la tata: sa iti faci credit pentru casa
imobiliarepiata imobiliaraeducatie financiara
Tinerii care au astazi 30, 35, 40 de ani sunt in general sfatuiti de catre parintii lor sa fuga cu prima ocazie la banca si sa isi cumpere casa.
Conceptual, e frumos si suna bine sa ai si tu casa ta. Sa lasi ceva in urma ta, sa nu stai prin chirie, in casa altuia, sa poti eventual sa ti-o decorezi dupa bunul plac. Idilic, nu? Exista, desigur, avantaje, insa privind in contextul social, economic si cultural al vremurilor de astazi, a te indatora de la 30 de ani pentru practic toata tineretea ca sa achiti un credit pentru o locuinta s-ar putea sa se dovedeasca a fi o alegere care iti aduce, da, numele tau pe usa apartamentului, dar iti poate ingropa perspectiva de a te dezvolta.
De ce? E foarte simplu. In perioada comunismului, era firesc ca idealul in viata sa fie achizitionarea unei case, din simplul motiv ca oamenii nu aveau alte optiuni de a-si materializa banii economisiti sau regimul ii procopsea pe unii, datorita naturii serviciului pe care-l aveau, cu cate o casa.
Vremurile s-au schimbat radical. Astazi, tinerii au posibilitatea de a se dezvolta profesional. Poti primi oricand oferte de joburi in alte orase sau chiar poti merge sa lucrezi remote, de la malul marii, din varful muntelui. Ai nevoie de flexibilitate. Astazi, tinerii au oportunitati de a face investitii si de a ajunge in 15, 20 de ani sa aiba venituri pasive generoase, care sa le permita sa-si achizitioneze nu o casa prin credit, ci una sau mai multe, cu banii jos.
Astazi, tinerii nu mai au garantia unui loc de munca. Poti oricand sa-ti pierzi jobul, iar o chirie poate fi renegociata, poate fi schimbata pe una mai ieftina, in timp ce rata bancara neplatita poate duce la executare silita si in final la o situatie financiara mai rea decat cea de dinainte de a contracta creditul, daca tinem cont ca locuinta ajunge sa fie scoasa la licitatie, poate sa se adjudece pe o suma extrem de mica, si dupa ani de zile de plata sa nu mai ramai cu nimic.
Astazi, tinerii ar trebui sa tinda sa lase copiilor lor mai mult decat niste ziduri platite cu sacrificiul intregii lor tinereti: ar trebui sa le ofere un exemplu viu de educatie financiara, investind, dezvoltand idei de afaceri aducatoare de bani si de profit si in final de bunuri de tipul caselor. Aceasta mostenire e infinit mai valoroasa decat un apartament sau o casa.
E important sa constientizam ca un credit pe 20 sau 30 de ani inseamna risc. Am vazut cu totii ce se poate intampla de la un an la altul cu dobanzile, in 2022 si 2023, unele rate la banci au crescut chiar si cu 50% sau mai mult, iar oamenii nu prea au avut altceva de facut decat sa stranga cureaua si sa plateasca. Asumarea volatilitatii dobanzilor pe trei decenii e nebunie curata.
Unii adepti ai proprietatii spun ca la pensie nu-si vor putea permite o chirie. Da, doar daca la tinerete te distrezi de toti banii, nu te dezvolti, nu faci investitii. Daca ajungi sa depinzi doar de pensia de la stat, desigur ca nu iti vei permite o chirie decat daca ai un salariu foarte mare in prezent, iar contributiile sunt pe masura. Insa cine spune ca trebuie sa ajungi sa depinzi de pensie? Intre 30 si 60 de ani, daca ai o strategie de investitii, daca ai o idee de afacere sau mai multe, daca investesti permanent in tine si dezvoltarea ta, nu vei ajunge in situatia de a trai din pensia de la stat. Din contra! Veniturile tale la tinerete, directionate catre active cu randament bun, iti pot aduce la 60 de ani, varsta pensionarii, venituri pasive care sa-ti ofere un trai indestulat si posibilitatea de a face achizitii fara credite, de exemplu o casa a ta cumparata cu banii jos.
Altfel, reusesti la 60 de ani sa iti achiti creditul si esti proprietar. Dar daca in ultimii 30 de ani aproape tot salariul a mers catre plata ratei la banca, e evident ca n-ai avut de unde sa mai strangi bani si pentru investitii, deci acum chiar ajungi in situatia in care locuiesti in apartamentul tau proprietate personala, ce-i drept, dar esti nevoit sa traiesti din pensie, din pensia mica de la stat. Mancare, facturi, medicamente, totul trebuie acum acoperit de acolo, asta dupa ce o viata intreaba nu ti ai permis nici vacante, nici alte placeri, pentru ca plateai ratele la banci.
Desigur ca, in cele din urma, fiecare persoana decide ce e mai bine pentru ea, insa atunci cand iti asumi totusi un angajament pe 30 de ani, nu mai ai dreptul sa te plangi mai tarziu nici de evolutia dobanzilor, nici de faptul ca esti impovarat, nici ca nu ai bani pentru nimic altceva, pentru ca asta inseamna, de fapt, asumarea.
Foto: manager.ro
Un produs media marca Rentrop&Straton 
