Bani din bogatia pamantului pentru Cumintenia Pamantului
cumintenia pamantuluibrancusidrept preemptiunetaxeimpozite
Pe 8 septembrie, Artmark anunta ca sculptura "Cumintenia Pamantului" de Brancusi va fi vanduta, cel mai probabil la licitatie. Pretul estimativ este de 20 de milioane de euro.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, considera ca sculptura ar trebui sa intre in proprietatea statului roman, asa ca i-a si prezentat prim-ministrului Guvernului Romaniei un memorandum in care propune inceperea discutiilor pentru cumpararea operei de arta asupra careia statul roman are drept de preemptiune pe care trebuie sa-l exercite in cel mult 30 de zile.
Kelemen Hunor a declarat ca, in prezent, Ministerul Culturii nu are prevazut in buget niciun leu pentru astfel de achizitii.
Intrucat capodopera este clasata in categoria Tezaur a Patrimoniului cultural national, Artmark, in calitate de mandatar al proprietarilor, a instiintat, pe 3 septembrie, Ministerul Culturii in vederea exercitiului preemptiunii, conform obligatiilor legale.
Dupa moda Forbe’s, de cativa ani, in Romania, se fac topuri ale averilor romanilor. Dupa alta "moda", una benefica si mult mai concreta, de cativa ani, cine lucreaza in institutii de stat trebuie sa-si faca publica averea.
In timp ce primul demers este foarte relativ, subiectiv, se bazeaza mai mult pe date empirice, al doilea este mult mai credibil, declaratiile fiind facute pe propria raspundere a functionarilor.
Si din topuri si din declaratii, rezulta ca exista si romani cu bani, cu mari averi licite, mari industriasi, latifundiari, traderi de energie, mari case de avocatura.
De ce sa se dueleze numai in palate, limuzine, in avioane private si in cine aduce mai multe vedete internationale sa-i cante la ziua de nastere? De ce nu s-ar bate si pe cine aduce in posesia statului roman o valoare (inter)nationala?
In afara de asta, toti acestia platesc, nu-i asa, taxe si impozite statului roman. De exemplu, numai in primul semestru al anului in curs, Petrom a contribuit la bugetul statului cu 370 de milioane de lei, din care 162 de milioane reprezentand asa-zisa taxa pe stalp.
In 2012, Petrom a contribuit catre statul roman cu 8,874 de miliarde de lei, din care taxele directe au insumat 2,207 miliarde, iar cele indirecte 6,305 miliarde.
De asemenea, actionarul minoritar al Petrom, Ministerul Economiei, adica tot statul roman, a primit dividende de 362 de milioane de lei.
Potrivit directorului general al Petrom, Mariana Gheorghe, contributia totala a Petrom, in 2012, reprezenta circa 10% din veniturile bugetului de stat.
Pe langa asta, statul incaseaza sute de milioane de lei din dividende de la Petrom, Transgaz, Romgaz, Conpet, Transelectrica, Nuclearelectrica.
Statul a mai incasat, numai anul trecut, 175 de milioane de lei din vanzarea a inca 15% din Transgaz; 281,8 milioane de lei pentru 10% din Nuclearelectrica si 1,734 de miliarde pe 15% din Romgaz. Deci ar avea de unde sa plateasca minimum 20 de amarate milioane de euro pentru una dintre cele mai valoroase piese de patrimoniu.
Daca, totusi, nu exista efectiv bani si nici nu se va gasi un binevoitor particular, ca in cazul, e drept, multa mai ieftinelor (strict din punct de vedere al pretului) manuscrise ale lui Cioran, statul a dovedit ca stie sa scoata bani din fumul de tigara, ba chiar si din stalpi. Acum, ar trebui sa scoata bani din piatra seaca, la fel cum a scos Brancusi sculpturi din piatra seaca.
Pentru descoperitorii de monede dacice, statul roman a avut bani de recompense. E drept, simbolice, avand in vedere valoarea descoperirilor, dar foarte bine ca le-a acordat.
Totodata, de ce nu ar lansa Ministerul Finantelor Publice o emisiune de obligatiuni, asa cum vinde datorie aproape in fiecare zi de luni si joi, asa cum se/ne indatoreaza saptamanal pentru a carpi deficite? De ce nu ar emite obligatiuni si pentru un act de cultura?
In ciuda tuturor acestor premise favorabile, ramane de vazut daca bogatia pamantului romanesc va gasi bani pentru "Cumintenia Pamantului" lui Brancusi.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
