De ce a cedat guvernul la presiunea transportatorilor si nu si la cea (ne)exercitata de contribuabilii simpli?

Motivarea acceptarii returnarii celor 4 eurocenti transportatorilor, formulata de premierului Victor Ponta este de-a dreptul bizara: "(Aceasta masura - n.r.) are un dublu efect: pe de o parte sprijinim competitivitatea transportatorilor rutieri din Romania si, pe de alta parte, combatem evaziunea fiscala pentru ca, asa cum ati inteles, numai cei care vin cu facturi primesc inapoi cei 4 centi. Deci, cei care alimenteaza prin alte metode practic in felul acesta ii dezavantajam si bine facem", a explicat Victor Ponta.

Guvernul se ingrijeste de sanatatea soferilor, impozitandu-i

Insa orice subventionare (sau orice reducere de impozit) are ca efect sprijinirea competitivitatii respectivilor actori economici. De ce numai transportatorii (si nu toti, ci numai cei care se ocupa cu transportul rutier de marfuri cu o greutate bruta maxima autorizata de cel putin 7,5 tone si cu transportul de calatori, regulat sau ocazional) sa beneficieze de un astfel de sprijin si nu si celelalte sectoare economice? si in celelalte sectoare economice exista evaziune fiscala. si de ce nu si toti soferii? La aceasta intrebare, premierul Ponta a oferit un raspuns mai mult sau mai putin explicit. Intrebat de ce nu se face o schema de compensare si pentru cetateni, Ponta a precizat ca avantajele pentru cetateni constau in alte lucruri. "Daca avem autostrazi, atunci, in loc sa mai faci de la Cluj sapte ore pana la Bucuresti, faci patru ore. Atunci consumi mai putin carburant, te duci mai rar cu masina la reparat si, in primul rand, mai important e faptul ca, in loc sa avem atatea mii de oameni care mor pe sosele din cauza tirurilor, cu siguranta numarul de accidente va scadea", a spus Ponta. Cu alte cuvinte, soferii obisnuiti trebuie sa plateasca o acciza mai mare pentru ca guvernul sa poata avea grija de sanatatea lor si sa le micsoreze costurile cu intretinerea autoturismului. 

O Europa plina de guverne criminale 

Urmand logica premierului, Europa (ca sa nu mai vorbim de Statele Unite ale Americii) este condusa de guverne criminale de-a dreptul, in spatele Romaniei, in topul celor mai mari sume nominale colectate de stat din pretul motorinei, aflandu-se numai putin de 19 state, care colecteaza o suma mai mica de accize si TVA. Potrivit Energy Report, daca de pe 1 aprilie, guvernul roman urmeaza sa colecteze 69 eurocenti din pretul de 1,374 euro al fiecarui litru de motorina (50,2%), in state precum Luxemburg sau Bulgaria, statul colecteaza doar 48 eurocenti, respectiv 54 eurocenti la fiecare litru de motorina vandut. Chiar si guvernele din Germania, Franta sau Austria pot fi acuzate de genocid, potrivit premierului Ponta, ele colectand sume reprezentand accize si TVA mai reduse, in termeni absoluti, in euro, decat guvernul Romaniei. Asta desi puterea de cumparare este acolo de cateva ori mai mare decat cea din Romania.
 

Guvernul demonstreaza ca nu se teme de deflatie, ci de inflatie

In realitate insa, premierul Ponta a acceptat returnarea celor 4 eurocenti din cu totul si cu totul alte motive. Se pare ca, in pofida declaratilor ministrului pentru buget Liviu Voinea, de la finalul anului trecut, guvernul se teme nu de deflatie, ci de inflatie. Iar, in logica lor intortocheata, guvernantii cred ca daca ii sprijina pe transportatori, majorarea accizei nu se va vedea in costul de productie si distributie al bunurilor comercializate in Romania.

Volumele mai mari la preturi mai mici aduc mai multi bani la buget

Numai ca executivul ignora fragilitatea cererii interne si considera drept inelastica cererea de pe piata combustibililor. Paradoxal, executia bugetara de pe primele doua luni ale anului ar trebui sa le deschida ochii. Astfel, in aceste doua luni, incasarile din accize s-au majorat cu 5,2%. Motivul: comparativ cu primele doua luni ale lui 2013, benzina si motorina s-au ieftinit. Astfel, daca pe 7 ianuarie 2013 benzina costa 1,271 euro, iar motorina 1,346 euro, pe 25 februarie, benzina ajunsese deja la 1,364 euro, iar motorina la 1,377 euro. Anul acesta, daca pe 6 ianuarie 2014, benzina costa 1,247 euro, iar motorina 1,307 euro, pe 24 feb benzina era cotata la 1,253 euro, iar motorina la 1,306 euro. Cu alte cuvinte, nu volumele mai mici vandute la preturile mai mari (chiar cu o pondere mai ridicata a taxelor in pret, ca urmare a modificarii formulei de calcul a accizei) aduc mai multe venituri la buget, ci dimpotriva volumele mai mari vandute la preturi mai mici. Comerciantii de carburanti au anuntat deja cai estimeaza o reducere a cererii cu 1-3%, insa aceasta reducere ar putea fi mai mare.

Soferii romani anunta o reducere a consumlui de 7,1%

Dovada: studiul Daedalus Millward Brown, potrivit caruia "un barbat posesor al unei masini cu motor de 1,6 L pe benzina si consum de 5,9 L/100 km (extraurban) si 10 L/100 km (urban) consuma anual 1.245 de litri, pentru care plateste la pretul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, barbatul parcurge in jur de 15.300 de km, dintre care 56% in interiorul orasului. De la 1 aprilie insa, desi dispune de acelasi buget, soferul in cauza va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai putin intr-un an (...) La un rulaj mediu anual de 12.800 km, dintre care 65% parcursi in oras, femeile vor scoate din buzunar pentru combustibil 6.400 lei, cu 410 lei mai mult decat pana in prezent."

Cu alte cuvinte, declarativ, soferii romani anunta o reducere a consumului de carburanti nu cu 3%, ci 7,1%.
 

De ce ar trebui sa se teama guvernul Ponta

Intre declaratii si fapte exista insa o diferenta, reducerea urmand a fi probabil mai mica. Insa Guvernul Ponta ar trebui sa se teama mai mult de altceva, data fiind fragilitatea cererii interne. In conditiile conflictului dintre Occident si Rusia, in absenta unei manipulari a pretului petrolului de catre SUA, in colaborare cu OPEC (fara ajutorul careia pretul petrolului nu poate fi manipulat eficient), presiunile de pe pietele internationale vor fi unele de majorare a pretului titeiului. si in special al titeiului Ural, produs in mare parte in Rusia si statele ex-sovietice, si care este folosit in calculul pretului combustibililor de companiile romanesti. Asa cum anticipa in urma cu cateva luni Energy Report, intr-un scenariu negativ, numai la carburanti (fara a lua in calcul pretul gazelor sau electricitatii, aflate in plin proces de liberalizare si afectate si ele de criza ucraineana) am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodariilor si va afecta in sens negativ cererea si implicit preturile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse intre ciocanul cererii in scadere (si implicit al preturilor) si nicovala majorarii costurilor de productie (pretul la energie si gaze se va liberaliza si vor urma traseul pretului petrolului - rusii leaga pretul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de productie). Va rezulta o avalansa de falimente! si atunci, ori BNR isi foloseste la maxim (ineficient si clientelar) singurul canal de transmisie monetara (bugetul, ca sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra intr-o recesiune profunda cauzata de aceste majorari de taxe "salvatoare”.