Coreea de Nord: tara din spatele granitelor inchise
Coreea de Nord, tara-definitie a dictaturii este condusa, de mai bine de 70 de ani, de "dinastia" Kim. 25 de milioane de oameni traiesc acolo si pare ca singura lor ratiune de a fi este sa-l slaveasca pe "iubitul conducator". Coreea de Nord nu poate fi inclusa in statisticile internationale deoarece nicio informatie despre economie, societate, nivel de trai, educatie, ingrijirea sanatatii nu este facuta publica. O tara-mister.
Din surse care nu au fost confirmate oficial (dar nici infirmate) s-a aflat ca un "om al muncii" nord-coreean castiga undeva intre 1.000 si 2.000 de dolari pe an si o mare parte a populatiei nu-si poate asigura minimul decent de hrana.
40% dintre sud-coreeni sunt subnutriti, iar din anul 2000 numarul acestora a crescut constant, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
In anii 1990, Coreea de Nord s-a confruntat cu o mare foamete, in urma careia au murit aproape 2 milioane de oameni.
Utilizarea Internetului in Coreea de Nord este strict controlata: doar 1% din populatia tarii are acces la net. Exista, in schimb, o retea de intranet, numita Kwangmyong, la care nord-coreenii au acces nelimitat (fireste, pentru cei care-si permit sa-si cumpere un calculator).
Toate informatiile si site-urile de pe Kwangmyong trec prin filtrele cenzurii de stat.
Singurii nord-coreeni care au acces la Internet sunt cei din elita politica, studentii de la unele universitati de top si personalul superior din industria de armament.
In presa internationala au aparut evaluari ale rezervelor de minerale si de minereuri ale Coreei de Nord (in special fier, aur, zinc, cupru, garfit si metale rare). Conform acestora, aceste rezerve ar valora intre 6.000 si 10.000 de miliarde de dolari.
Date vehiculate de presa internationala, liderul nord-coreean Kim Jong-il (conducator suprem al tarii intre 1994-2011) ar fi cheltuit, anual, 800.000 de dolari pentru bautura sa preferata: coniacul Hennessy.
Wall Street Journal a publicat un raport al producatorului numitului coniac conform caruia, la mijlocul anilor 1990, Kim Jong-il ar fi fost unul dintre cei mai mari cumparatori de Hennessy din lume.
Conform Consiliului de Securitate al ONU, hackerii nord-coreeni au izbutit sa fure, in ultimii ani, mai mult de 670 de milioane de dolari. Principalii pagubiti au fost Banca centrala din Bangladesh, de unde au fost furati 81 de milioane de dolari, si banca indiana Cosmos Bank, de unde au fost sustrasi 13,5 milioane de dolari.
Conform unor estimari ONU, Coreea de Nord ar mai realiza venituri de peste 50 de milioane de dolari pe an din activitati ilegale, precum vanzarea de medicamente contrafacute pe piata internationala si tiparirea si punerea in circulatie de valute falsificate.
Oricum, dupa cum stau lucrurile, Coreea de Nord a reusit, in ultimii ani (nu discutam metodele) sa-si impuna statutul de partener de dialog in politica internationala de la cel mai inalt nivel. Dovada irefutabila a acestei realitati este faptul ca actualul conducator suprem al tarii, Kim Jong-un, a avut intalniri cu cei mai puternici lideri ai lumii, in interval de numai 3 luni: cu presedintele Donald Trump in februarie 2019 si cu presedintele Putin in aprilie a.c.
