de Dan Manusaride
la 26 Mai. 2014
Pentru prima data in istoria Uniunii Europene sefii de stat si de guverne ai tarilor membre vor trebui sa tina cont de votul popular la desemnarea presedintelui Comisiei Europene. Daca va fi aplicata aceasta prevedere, stipulata in Tratatul de la Lisabona (semnat la 19 octombrie 2007), Juncker ii va succede la presedintia Comisiei Europene conservatorului portughez Jose Manuel Barroso. Totusi, negocierile vor fi extrem de dure, conservatorii neputand decide in viitorul executiv fara sprijinul socialistilor, care ar putea sa ceara un nou mandat de patru ani la conducerea Parlamentului European pentru social-democratul Martin Schulz.
Iata o posibila viitoare configuratie a viitorului Parlament European (procentele sunt in conforimitate cu exit-poll-urile realizate la iesirea de la urne):
EPP - Grupul Partidului Popular European, crestin democrat (211 locuri, 28,1 %);
S&D - Grupul Aliantei Progresiste a socialistilor si democratilor (193 locuri, 25,7 %);
ALDE - Alianta Liberalilor si Democratilor (74 locuri, 9,85 %);
EFA - Verzi/Alianta Libera Europeana (58 locuri, 7,72 %);
GUE/NGL - Stanga Unita Europeana/Stanga Verde Nordica (47 locuri, 6,26 %);
NI - Neafiliati (40 locuri, 5,33 %);
ECR - Conservatorii si Reformistii Europeni (39 locuri, 5,19 %);
EFD - Grupul Europa Libertatii si Democratiei, eurosceptici (33 locuri, 4,39 %);
Altii - (36 locuri, 7,46 %)
Alegerile pentru Parlamentul European s-au incheiat la miezul nopţii, odata cu inchiderea centrelor de votare din Italia, unde s-au desfasurat in paralel si alegeri locale.
In Franta, rezultatetele sondajelor premergatoare alegerilor europarlamentare au fost confirmate: formatiunea ultranationalista si xenofoba, Frontul Naţional, condusa de eurodeputata Marine Le Pen s-a clasat pe primul loc la alegerile de duminica, obtinand, 25% din voturile exprimate, conform exit-poll-urilor difuzate dupa euroalegeri. Pe locul al doilea s-a clasat partidul de centru-dreapta al fostului premier Nicolas Sarkozy, cu 20,3%, iar pe locul al treilea s-a plasat Alianta Partidul Socialist - Partidul Radical de Stanga (PS-PRS), cu 14,7%.
In Germania au castigat conservatorii Agelei Merkel (CDU/CSU), cu 36%, urmati de social democrati (SPD) cu 27,5%. Un procent de 6,3% a fost inregistrat de noul partid antieuro (AFD), infiintat 2013.
In Polonia, Congresul Noii Drepte (KNP), un mic partid eurofob, va intra in Parlamentul European cu 4 deputati, obtinand 7,2% din voturile valabil exprimate. Partidul este condus de Janusz Korwin-Mikke, un matematician excentric de 72 de ani care a declarat ca va "distruge Uniunea Europeana din interior". In Polonia, formatiunea castigatoare este Platforma Civica (PO), partidul de centru-dreapta, aflat la putere, care a obţinut 32,8% din voturi.
In Danemarca, alegerile europarlamentare au fost adjudecate cu 23% de Partidul Popular, o formatiune antiimigratie. Socialistii danezi (aflati la guvernare), au obtinut 20,2%, clasandu-se pe a doua pozitie.
In Austria scrutinul a fost castigat de partidul de centru-dreapta OVP (crestin-democrat), cu 27,9%. Social-democratii (SPO) au obtinut 23,9%, conform estimarilor.
Stanga radicala se claseaza pe primul loc in europarlamentarele din Grecia (exit-poll). Partidul de extrema-stanga Syriza, condus de Alexis Tsipras, a devansat cu putin formatiunea Noua Democratie (dreapta) a fostului premier Antonis Samaras.
Iata o posibila viitoare configuratie a viitorului Parlament European (procentele sunt in conforimitate cu exit-poll-urile realizate la iesirea de la urne):
EPP - Grupul Partidului Popular European, crestin democrat (211 locuri, 28,1 %);
S&D - Grupul Aliantei Progresiste a socialistilor si democratilor (193 locuri, 25,7 %);
ALDE - Alianta Liberalilor si Democratilor (74 locuri, 9,85 %);
EFA - Verzi/Alianta Libera Europeana (58 locuri, 7,72 %);
GUE/NGL - Stanga Unita Europeana/Stanga Verde Nordica (47 locuri, 6,26 %);
NI - Neafiliati (40 locuri, 5,33 %);
ECR - Conservatorii si Reformistii Europeni (39 locuri, 5,19 %);
EFD - Grupul Europa Libertatii si Democratiei, eurosceptici (33 locuri, 4,39 %);
Altii - (36 locuri, 7,46 %)
Alegerile pentru Parlamentul European s-au incheiat la miezul nopţii, odata cu inchiderea centrelor de votare din Italia, unde s-au desfasurat in paralel si alegeri locale.
In Franta, rezultatetele sondajelor premergatoare alegerilor europarlamentare au fost confirmate: formatiunea ultranationalista si xenofoba, Frontul Naţional, condusa de eurodeputata Marine Le Pen s-a clasat pe primul loc la alegerile de duminica, obtinand, 25% din voturile exprimate, conform exit-poll-urilor difuzate dupa euroalegeri. Pe locul al doilea s-a clasat partidul de centru-dreapta al fostului premier Nicolas Sarkozy, cu 20,3%, iar pe locul al treilea s-a plasat Alianta Partidul Socialist - Partidul Radical de Stanga (PS-PRS), cu 14,7%.
In Germania au castigat conservatorii Agelei Merkel (CDU/CSU), cu 36%, urmati de social democrati (SPD) cu 27,5%. Un procent de 6,3% a fost inregistrat de noul partid antieuro (AFD), infiintat 2013.
In Polonia, Congresul Noii Drepte (KNP), un mic partid eurofob, va intra in Parlamentul European cu 4 deputati, obtinand 7,2% din voturile valabil exprimate. Partidul este condus de Janusz Korwin-Mikke, un matematician excentric de 72 de ani care a declarat ca va "distruge Uniunea Europeana din interior". In Polonia, formatiunea castigatoare este Platforma Civica (PO), partidul de centru-dreapta, aflat la putere, care a obţinut 32,8% din voturi.
In Danemarca, alegerile europarlamentare au fost adjudecate cu 23% de Partidul Popular, o formatiune antiimigratie. Socialistii danezi (aflati la guvernare), au obtinut 20,2%, clasandu-se pe a doua pozitie.
In Austria scrutinul a fost castigat de partidul de centru-dreapta OVP (crestin-democrat), cu 27,9%. Social-democratii (SPO) au obtinut 23,9%, conform estimarilor.
Stanga radicala se claseaza pe primul loc in europarlamentarele din Grecia (exit-poll). Partidul de extrema-stanga Syriza, condus de Alexis Tsipras, a devansat cu putin formatiunea Noua Democratie (dreapta) a fostului premier Antonis Samaras.
Comentarii