de Dan Manusaride
la 07 Feb. 2014
Ingrijorator, in opinia lui Dragos Damian, este ca aceste medicamente acopera toate ariile terapeutice. Mai grav este ca in ultimii ani au disparut peste 1.000 de medicamente care au fost inlocuite cu altele mai scumpe.
Ca sa intelegem de ce taxa de clawback este invocata mereu de producatorii de medicamente, trebuie sa pricepem ce este si cum funcţioneaza aceasta taxa. Pornind de la denumire (claw in limba engleza inseamna gheara), aceasta taxa este un fel de supapa pentru stat, care este si principalul partener de afaceri al industriei farmaceutice, prin compensarea parţiala sau totala a unor medicamente. Si cum la stat sunt cei mai multi dintre banii pe medicamente ai romanilor, el, adica statul, aplica o taxa prin care isi ia inapoi o parte din banii pe care ii da producatorilor. In realitate, este ca in bancul cu bicicleta furata, de fapt statul nu ii ia, ci nu ii mai da. Conform legii, taxa de clawback impune producatorilor de medicamente sa returneze statului roman o parte din profitul realizat in urma vanzarilor de medicamente compensate care depasesc suma alocata acestora de la Fondul National de Asigurari. De exemplu, daca statul aloca 100 de milioane pentru consumul de medicamente compensate, dar farmaciile vand de 150 milioane, pe diferenta de 50 de milioane producatorii trebuie sa plateasca o taxa.
"Mentinerea acestei taxe, in forma actuala, poate avea consecinte economice si sociale grave, in primul rand pentru populatie, prin disparitia totala de pe piata a unor medicamente si prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cat si pentru companiile producatoare de medicamente, care vor fi nevoite sa amane sau sa anuleze investitiile in capacitatile de productie locala", a mai declarat Dragos Damian.
Un calcul simplu arata ca la un buget anuntat de 6,8 miliarde de lei pentru 2014 si la un consum prognozat de 8 miliarde, producatorii ar trebuia sa finanteze diferenta, adica 1,2 miliarde de lei, in conditiile in care in ultimii doi ani acestia au contribuit la sistemul de sanatate cu alte 2,8 miliarde de lei.
In fine, detaliile pur tehnice care ar putea remedia situatia si care se regasesc in cererea pe care producatorii de medicamente au inaintat-o public guvernului, sunt destul de complicate. Mai simplu este de inteles ca romanii bolnavi risca sa ramana fara medicamentele cele mai ieftine si trebuie sa se pregateasca pentru ce este mai rau, adica sa le plateasca pe cele mai scumpe.
Ca sa intelegem de ce taxa de clawback este invocata mereu de producatorii de medicamente, trebuie sa pricepem ce este si cum funcţioneaza aceasta taxa. Pornind de la denumire (claw in limba engleza inseamna gheara), aceasta taxa este un fel de supapa pentru stat, care este si principalul partener de afaceri al industriei farmaceutice, prin compensarea parţiala sau totala a unor medicamente. Si cum la stat sunt cei mai multi dintre banii pe medicamente ai romanilor, el, adica statul, aplica o taxa prin care isi ia inapoi o parte din banii pe care ii da producatorilor. In realitate, este ca in bancul cu bicicleta furata, de fapt statul nu ii ia, ci nu ii mai da. Conform legii, taxa de clawback impune producatorilor de medicamente sa returneze statului roman o parte din profitul realizat in urma vanzarilor de medicamente compensate care depasesc suma alocata acestora de la Fondul National de Asigurari. De exemplu, daca statul aloca 100 de milioane pentru consumul de medicamente compensate, dar farmaciile vand de 150 milioane, pe diferenta de 50 de milioane producatorii trebuie sa plateasca o taxa.
"Mentinerea acestei taxe, in forma actuala, poate avea consecinte economice si sociale grave, in primul rand pentru populatie, prin disparitia totala de pe piata a unor medicamente si prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cat si pentru companiile producatoare de medicamente, care vor fi nevoite sa amane sau sa anuleze investitiile in capacitatile de productie locala", a mai declarat Dragos Damian.
Un calcul simplu arata ca la un buget anuntat de 6,8 miliarde de lei pentru 2014 si la un consum prognozat de 8 miliarde, producatorii ar trebuia sa finanteze diferenta, adica 1,2 miliarde de lei, in conditiile in care in ultimii doi ani acestia au contribuit la sistemul de sanatate cu alte 2,8 miliarde de lei.
In fine, detaliile pur tehnice care ar putea remedia situatia si care se regasesc in cererea pe care producatorii de medicamente au inaintat-o public guvernului, sunt destul de complicate. Mai simplu este de inteles ca romanii bolnavi risca sa ramana fara medicamentele cele mai ieftine si trebuie sa se pregateasca pentru ce este mai rau, adica sa le plateasca pe cele mai scumpe.
Comentarii