Totul despre glicemie: ce este, valori normale

Verificarea glicemiei presupune masurarea nivelului de zahar pe care sangele il transporta intr-o singura clipa.

Zaharul din sange este obtinut din alimentatie. Organismul regleaza nivelul de glucoza din sange, astfel incat sa existe suficienta glucoza pentru a alimenta celulele si pentru a nu produce probleme de sanatate.

Glicemia trebuie sa ramana la un nivel stabil pentru ca sangele sa mentina functiile vitale ale corpului.

Cu toate acestea, nivelul glicemiei se modifica in mod constant pe tot parcursul zilei. Dupa masa, nivelurile cresc si se stabilizeaza dupa aproximativ o ora. Glicemia se afla in cel mai scazut punct inainte de prima masa a zilei.

Ce este glicemia?

Glucoza provine din cuvantul grecesc “glycos”, care inseamna “dulce”. Acest tip de zahar este obtinut in urma consumului de alimente, iar organismul il foloseste pentru energie. Zaharul care se deplaseaza prin fluxul sanguin catre celule poarta denumirea de glicemie.

Cum produce organismul glucoza

In principal, zaharul este obtinut din alimentele bogate in carbohidrati, cum ar fi painea, cartofii si fructele. Dupa ce mancarea ajunge in stomac, aceasta este descompusa in bucati mici de catre acizii gastrici si enzime. In timpul acestui proces este eliberata glucoza. Mai departe, glucoza se deplaseaza catre intestine, unde este absorbita. De acolo, patrunde in fluxul sanguin si, ajutata de insulina, glucoza ajunge in celulele corpului.

Energie si stocare

Organismul este conceput pentru a mentine glucoza din sange la un nivel constant. Celulele beta din pancreas monitorizeaza nivelul zaharului din sange la fiecare cateva secunde. Pentru ca glicemia creste dupa ce mancati, celulele beta elibereaza insulina in fluxul sanguin. Insulina actioneaza ca o cheie, deblocand celulele musculare, grase si hepatice, astfel incat glucoza sa poata patrunde in ele.

Cele mai multe celule din organism utilizeaza glucoza, aminoacizi (elementele constitutive ale proteinelor) si grasimi pentru a produce energie. In acelasi timp, este principala sursa de “combustibil” pentru creier. Celulele nervoase si neurotransmitatorii (mesagerii chimici) din creier au nevoie, de asemenea, de glucoza pentru a procesa informatiile. Fara zaharul din sange, creierul nu ar putea functiona bine.

Dupa ce corpul foloseste energia necesara pentru a-si indeplini activitatile, glucoza neconsumata formeaza mici depozite de glicogen si este inmagazinata in ficat si muschi. Glicogenul stocat poate ajuta organismul sa functioneze aproximativ o zi intreaga.

Nivelul glicemiei scade daca nu mancati cateva ore. In acest caz, pancreasul nu mai produce insulina, in timp ce celulele alfa din pancreas incep sa elibereze un alt tip de hormon numit glucagon. Acesta ii transmite ficatului sa descompuna glicogenul stocat si sa-l transforme inapoi in glucoza.

Aceasta se deplaseaza prin sange pentru a produce energie pana cand veti manca din nou. De asemenea, ficatul are capacitatea de a produce propria glucoza formata dintr-o combinatie de reziduuri, aminoacizi si grasimi.

Ce rol are insulina?

Glucoza este un zahar care circula prin sange, fiind principala sursa de energie a organismului. Sistemul digestiv proceseaza carbohidratii, transformandu-i in molecule de zahar de diferite tipuri. De exemplu, organismul descompune mai greu glucidele complexe, cum ar fi lactoza obisnuita din produsele lactate. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca aceste glucide contin diferite tipuri de molecule de zahar.

Glucoza apare tot in urma descompunerii glucidelor de catre sistemul digestiv. Glucoza este un zahar simplu pe care celulele din corp il transforma foarte simplu in energie.

Zaharul trece direct din sistemul digestiv in sange dupa ce consumati si digerati alimentele.

Cu toate acestea, glucoza are nevoie de o cantitate suficienta de insulina in sange pentru a patrunde in celule. Dupa ce mancati, concentratiile de zahar din sange cresc. In aceasta situatie, pancreasul elibereaza automat insulina pentru a muta glucoza din sange in celule.

Nivelul zaharului din sange revine la normal pe masura ce tot mai multe celule primesc glucoza.

Insulina este un hormon care muta glucoza din sange in celule, unde este stocata sau folosita pentru a produce energie. Persoanele care sufera de diabet au niveluri mai ridicate de glucoza in sange. Diabetul apare fie din cauza faptului ca organismul nu produce suficienta insulina pentru a muta glucoza in celule, fie din cauza faptului ca celulele nu raspund la actiunea insulinei asa cum ar trebui.

O glicemie prea mare pentru o perioada lunga de timp poate afecta rinichii, ochii si alte organe.

Cum se testeaza valoarea glicemiei?

Persoanele cu diabet trebuie sa-si autotesteze glicemia pentru ca aceasta este o metoda esentiala prin care pot tine afectiunea sub control si prin care pot preveni complicatiile. Glicemia poate fi testata acasa cu un dispozitiv electronic portabil numit glucometru. Pentru efectuarea acestui test este nevoie de recoltarea unei picaturi mici de sange din deget.

De ce este necesara testarea glicemiei

Testarea glicemiei ofera informatii esentiale pentru mentinerea diabetului sub control. Mai exact, testarea glicemiei va poate ajuta sa:

• monitorizati efectele medicamentelor pentru tratarea diabetului asupra nivelului de zahar din sange
• detectati un nivel ridicat sau scazut al zaharului din sange
• urmariti progresul tratamentului
• descoperiti cat de mult influenteaza alimentatia si exercitiile fizice nivelul zaharului din sange
• intelegeti felul in care nivelul zaharului din sange este influentat de alti factori, cum ar fi bolile sau stresul

Cand este recomandat sa va testati glicemia

Frecventa testarilor va depinde, de fiecare data, de recomandarile medicului. De asemenea, specialistul va anunta cat de des va trebui pacientul sa-si verifice nivelul zaharului din sange, in functie de tipul de diabet pe care il are si de planul de tratament.

In cazul pacientilor cu diabet de tip 1

Potrivit specialistilor, pacientii cu diabet de tip 1 ar putea fi nevoiti sa-si testeze glicemia de 4-10 ori pe zi. Testarile ar putea fi facute:

• inainte de mese si gustari
• inainte si dupa exercitii
• inainte de culcare
• in timpul noptii (uneori)
• mai des daca sunteti bolnavi
• mai des daca incepeti un nou tratament medicamentos

In cazul pacientilor cu diabet de tip 2

Persoanele care folosesc insulina pentru a-si trata diabetul de tip 2 ar putea fi nevoite sa-si testeze glicemia de mai multe ori pe zi. Acest lucru depinde si de tipul si cantitatea de insulina pe care o administreaza. Verificarea glicemiei ar trebuie sa fie facuta, in mod normal, inainte de mese si la culcare, in cazul in care persoana face mai multe injectii zilnice. Persoanele care folosesc insulina cu actiune intermediara sau prelungita pot sa se testeze numai inainte de micul dejun si cina.

In schimb, persoanele care isi tin sub control diabetul de tip 2 cu ajutorul medicamentelor noninsulinice sau doar prin alimentatie si sport ar putea fi scutite de testarea zilnica a glicemiei.

Cum se verifica glicemia

Pentru a va testa glicemia aveti nevoie de un glucometru. Acest aparat de masurare verifica nivelul zaharului dintr-o mica mostra de sange, recoltata de obicei din varful degetului, pe care o asezati pe o banda de testare de unica folosinta.

Diabetologul este cel care poate recomanda un dispozitiv potrivit pentru fiecare persoana. De asemenea, medicul il va invata pe pacient cum sa foloseasca glucometrul in mod corect.

Cu toate acestea, persoana este sfatuita sa urmeze instructiunile glucometrului. De obicei, procesul trebuie sa decurga in felul urmator:

• Spalati-va si uscati-va bine pe maini.
• Introduceti o banda de testare in glucometru.
• Intepati-va varful degetului cu acul care se regaseste in componenta glucometrului.
• Atingeti si mentineti marginea benzii de testare in contact cu picatura de sange.
• Aparatul va afisa nivelul zaharului din sange pe un ecran dupa numai cateva secunde.

Unele aparate de masurare a glicemiei pot testa sangele prelevat dintr-un alt loc, cum ar fi antebratul sau palma. Aceste verificari ar putea sa nu dea, insa, rezultate la fel de exacte ca verificarile standard, din varful degetelor, mai ales dupa o masa sau in timpul exercitiilor fizice, cand nivelul zaharului din sange se modifica mai frecvent. In orice farmacie online si traditionala veti gasi cele mai bune produse pentru glicemie. Intrebati farmacistul despre gama de produse pentru glicemie.

Valori normale

Glicemie normala - adulti

In cazul adultilor sanatosi, o glicemie normala trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 74-106 mg/dl, dimineata, inainte de masa.

Glicemie normala – copii sub 6 ani

La copiii mai mici de 6 ani, o glicemie normala se afla in intervalul 60-100 mg/dl.

Glicemie normala – copii 6-12 ani

In cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 6 si 12 ani, o glicemie normala inainte de masa, dimineata, trebuie sa fie de 60-100 mg/dl.

Glicemie normala – copii 13-17 ani

De asemenea, copiii cu varsta cuprinsa intre 13 si 17 ani au o glicemie normala de 60-100 mg/dl dimineata, inainte de masa, si de cel mult 180 mg/dl in timpul zilei.

Hipoglicemia: simptome si cauze

Hipoglicemia apare atunci cand nivelul zaharului din sange scade sub valoarea normala. Persoanele cu diabet au un risc mai mare atat de hipoglicemie, cat si de hiperglicemie. Primele semne si simptome ale hipoglicemiei sunt:

• tremuraturi la nivelul mainilor si a altor parti ale corpului
• stare de nervozitate
• furnicaturile la nivelul buzelor
• fata palida
• palpitatii sau ritm cardiac crescut
• transpiratie
• ameteli

Glucoza este esentiala pentru creierul uman. Daca glucoza atinge un nivel prea scazut, organismul se poate confrunta cu urmatoarele probleme:

• confuzie si dezorientare
• dificultate de concentrare
• comportament paranoic sau agresiv

In rare cazuri, persoana poate avea convulsii sau isi poate pierde cunostinta. In randul persoanelor cu diabet, hipoglicemia grava poate fi fatala.

Hipoglicemia poate fi cauzata de:

• diabet
• prea multa insulina administrata
• unele medicamente, cum ar fi chinina folosita pentru tratarea malariei
• unele boli, in special hepatita severa si afectiunile renale
• consumul de alcool in lipsa hranei, deoarece ficatul nu poate elibera glicogen
• anorexie

Daca rinichii si ficatul nu functioneaza bine, medicamentele nu mai pot fi descompuse si eliminate din corp la fel de eficient.

Hipoglicemia poate fi provocata si de productia sau administrarea excesiva de insulina. Nivelul zaharului din sage poate scadea si din cauza prezentei unor tumori, deoarece acestea elibereaza substante chimice similare insulinei. In plus, o tumora poate consuma atat de multa glucoza, incat nu mai ramane suficienta pentru restul corpului.

De asemenea, persoanele supuse unei interventii chirurgicale de by-pass gastric s-ar putea confrunta si cu hipoglicemie. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca vor fi nevoiti sa consume mai putine alimente decat puteau inainte de operatie.

Nesidioblastoza, o tulburare foarte rara caracterizata de hiperplazia celulelor beta, provoaca de cele mai multe ori o supraproductie de insulina. Celulele beta sunt responsabile cu productia de insulina in pancreas.

Hiperglicemia: simptome si cauze

Hiperglicemia apare daca zaharul din sange este in mod constant la un nivel prea ridicat. De hiperglicemie sufera, de obicei, persoanele care nu-si tin sub control diabetul si cele care sufera de sindromul Cushing si alte boli. De asemenea, cu hiperglicemie se pot confrunta si persoanele care iau steroizi orali.

In mod normal, hiperglicemia apare atunci cand organismul nu produce suficienta insulina sau cand celulele nu mai reactioneaza la actiunea insulinei. In lipsa insulinei, glucoza nu poate patrunde in celule si, drept urmare, se acumuleaza in sange.

Printre simptomele frecvente ale hiperglicemiei se numara:

• sete excesiva
• urinare frecventa
• gura uscata

De asemenea, o persoana s-ar putea confrunta cu:

• slabiciune
• oboseala
• vedere neclara
• ameteala
• durere de cap
• greata

In plus, hiperglicemia persistenta poate provoca rezistenta la insulina, lucru care reduce sensibilitatea la insulina si cantitatea de glucoza pe care celulele o absorb. Aceasta problema s-ar putea dezvolta in cele din urma in diabet de tip 2.

Complicatiile pe termen lung ale diabetului netratat afecteaza vasele de sange mici care alimenteaza nervii, rinichii, retina si alte organe. Aceasta hiperglicemie persistenta poate cauza probleme grave, cum ar fi:

• pierderea vederii
• boli renale care duc la insuficienta renala
• disfunctie erectila
• ulceratii la nivelul piciorului
• leziuni permanente ale nervilor, probleme care provoaca amorteala si furnicaturi
• vindecare intarziata a ranilor
• risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral

De asemenea, potrivit cercetarilor, un nivel extrem de ridicat sau scazut ale glicemiei poate cauza declin cognitiv.

Cu ajutorul testelor, cercetatorii au demonstrat ca persoanele care sufera de diabet si disfunctie cognitiva au, de asemenea, o circulatie sanguina redusa in creier si mai multe alte anomalii care afecteaza procesele gandirii.