Fiscul trebuie sa va dea bani si intarzie? Aveti dreptul sa cereti dobanzi!

Fiscul trebuie sa va dea bani si intarzie? Aveti dreptul sa cereti dobanzi! abuzuri anafdobanzirambursare tva

Intr-adevar, in cazul in care trebuie sa vi se restituie/ramburseze sume de la buget (TVA, de exemplu) si sumele in cauza se lasa asteptate, aveti dreptul la dobanzi, conform Codului de procedura fiscala. Trebuie doar sa le cereti, pentru ca ele nu se acorda din oficiu si, normal, n-o sa vedeti vreodata organele fiscale penalizandu-se singure pentru propria neglijenta sau rea-vointa.
Art. 182 din Noul Cod de procedura fiscala prevede ca „pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilul/platitorul are dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art. 168 alin. (4) sau la art. 77, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabilului/platitorului.”

Nu este reglementat in detaliu ce inseamna aceste “sume de restituit sau de rambursat”, daca ele provin, sa zicem, din ajustari sau din anularea in instanta a unor decizii de impunere, dar, ca idee, textul de lege e foarte clar: aveti dreptul la dobanzi si trebuie sa le cereti. Dar Fiscul chiar vi le plateste?

Ei bine, cererile pentru acordarea dobanzilor sunt in general respinse, dar nu in baza vreunor reglementari care arata ca nu indepliniti anumite conditii, ci in baza unor chestiuni care nu au nicio treaba cu dvs. sau cu legea: de exemplu, “deconturile se rezolva in ordine cronologica si trebuie sa asteptati sa va vina randul” sau „volumul de munca e mare si avem personal putin”.

Iar solutia e una singura – sa dati Fiscul in judecata – pentru ca e cat se poate de evident ca nu veti obtine niciodata respectivele dobanzi prin procedura administrativa.

Si-acum vine partea frumoasa:

Sa luam cazul cel mai limpede – Fiscul va executa pentru o anumita suma, dvs. considerati ca a comis un abuz si il dati in judecata, iar instanta stabileste dupa 1 an de zile ca de fapt nu trebuia sa platiti nimic. Doar ca Fiscul vine acum cu tupeu si spune, cu de la sine putere, ca OK, va restituie suma, dar ca va datoreaza dobanzi doar din a 45-a zi de la data la care ati solicitat restituirea sumei in baza deciziei judecatoresti definitive (o forma proprie si complet aberanta de interpretare a OMFP 1899/2004)!

Ce conteaza ca datoria e veche de un 1 an si ca in acest timp ati “imprumutat” de fapt Statul si ca aveti dreptul la o dobanda? ANAF isi mentine pozitia, o pozitie oficiala, dar care nu se bazeaza pe nicio prevedere legala si care, in consecinta, este dezmintita sistematic de instantele judecatoresti.

Ce faceti, mergeti mai departe si dati ANAF-ul in judecata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), sperand ca o instanta cu mai multa greutate va determina autoritatile romane sa renunte la abuzuri?

Pana la urma s-ar putea ca aceasta sa fie solutia. Exista in acest sens un exemplu incurajator, cand CJUE, solutionand un litigiu la sfarsitul anului trecut, a stabilit ca Fiscul nu poate refuza contribuabililor dreptul de a deduce TVA-ul unei facturi doar pe motiv ca emitentul facturii este inactiv (o situatie foarte des intalnita la noi).  Atata timp cat factura prezinta toate elementele obligatorii prevazute de art. 155 alin. 19 din Codul fiscal, contribuabilul nu are cum se suspecteze existenta unor probleme. 

E un caz interesant, care poate avea consecinte serioase pentru ANAF. Confruntata cu un foarte posibil val de solicitari de rambursare de TVA, institutia va avea de achitat contribuabililor sume uriase si dobanzi de intarziere considerabile (chiar daca acestea din urma vor fi calculate dupa procedura aberanta proprie descrisa mai sus).

Doar ca banii restituiti vor proveni de la buget, adica de la noi toti, nu de la functionarii (cu nume si prenume) care au comis abuzuri sau de la mai-marii ANAF.

ANAF este o institutie a Statului, iar Statul nu are bani proprii. Are doar banii nostri.