de Magda Florea
la 03 Mai. 2019
Soarta modificarilor din proiectul de lege atarna de ce se va intampla la CCR si de eventuala cerere de retrimitere in Parlament formulata de catre presedintele tarii.
De altfel, si oficialii europeni isi pun speranta in Klaus Iohannis, despre care considera ca are in maini ultima sansa a salvarii statului de drept din Romania, dupa actiunile Guvernului si Parlamentului, de a stirbi sistemul judiciar.
Klaus Iohannis nu are multe arme in acest razboi si cum spunea Iordache insusi, zilele trecute, "presedintele va trebui sa accepte modificarile Codurilor penale". De ce? Pentru ca are trei optiuni, mari si late: fie retrimite modificarile in Parlament, unde au trecut cu brio fiindca majoritatea e a PSD, si vor mai trece de 100 de ori, fie le trimite la CCR, unde si acolo majoritatea judecatorilor sunt numiti politic de PSD sau aliati ai acestora de-a lungul istoriei posdecembriste, ori refuza promulgarea si risca ca Parlamentul sa demareze procedura de suspendare a sa din functie.
Odata demarata procedura, pentru care e nevoie de sustinerea a doua treimi dintre parlamentari, puterea legislativa, executiva si institutia presedintelui, ar fi mana unui singur partid, la doar cateva zile dupa ce sistemul judiciar a fost slabit si flexibilizat pentru ca infractorii sa scape basma curata, ca sa preluam exprimarea sefului statului.
Seama cu definitia comunismului?
De unde deducam ca europenii arunca mingea la Iohannis? In mesajul Comisiei Europene se gaseste o propozitie-cheie: "Intelegem ca aceste modificari nu au fost promulgate si nu intra in vigoare".
E un mesaj care il vizeaza direct pe Klaus Iohannis, in preziua decretului de organizare a referendumului pe justitie si in care presedintele ar putea para actiunile din Parlament.
De altfel, Klaus Iohannis a facut referire la modificarile Codurilor, chiar la discutiile avute cu membrii Comisiei de la Venetia veniti la Bucuresti: "Presedintele Romaniei si-a exprimat nemultumirea fata de modul defectuos in care PSD legifereaza, cel mai recent exemplu fiind adoptarea modificarilor la Codurile Penale. Acest mod de legiferare are un caracter extrem de nociv si creeaza, deliberat, instabilitate in interiorul sistemului de justitie".
Teoretic, temele pentru care Iohannis a consultat Parlamentul privesc cadrul larg al imposibilitatii amnistiei si gratierii pentru faptele de coruptie si al interdictiei ca Guvernul sa poate emite ordonante de urgenta in materie de justitie.
Parlamentarii Puterii, incluzandu-i aici pe cei ai UDMR si pe reprezentantii minoritatilor, au decis, insa, printre altele, si ca emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative sunt exceptate de la infractiunea de favorizare a infractorului. Se pot da, asadar, OUG in favoarea infractorilor.
Poate opri referendumul pe justitie aceasta infrangere a justitiei, facuta de Parlament? Nu in mod direct, dar confirmarea ca natiunea se opune categoric ii poate da presedintelui argumente pentru o pozitie de forta, asa cum ii sugereaza Comisia Europeana: "Aceste modificari nu au fost promulgate si nu sunt inca in vigoare".
Citeste si: Un presedinte fara arme: Klaus Iohannis si Codul penal
Sursa foto: pexels.com
Comentarii