Alegeri Europarlamentare 26 mai: Biroul Electoral Central a pus PSD pe primul loc pe buletinul de vot
referendum justitie 2019alegeri europarlamentare]referendumpsdpnlalegeriklaus iohannislegile justitieicodurile penale
Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, prin tragere la sorti, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, pe primele 3 locuri aflandu-se PSD, Alianta 2020 USR PLUS si Partidul Pro Romania.
Urmatoarele pozitii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Roman, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Romania Unita, UNPR, Blocul Unitatii Nationale - BUN.
Pe ultimele pozitii pe buletinul de vot se afla candidatii independenti - Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion si Peter Costea.
In sedinta de miercuri, BEC a constatat ramanerea definitiva a candidaturilor la alegerile europarlamentare.
Conform deciziilor BEC, au fost admise candidaturile propuse de PSD, PNL, Alianta Electorala 2020 USR PLUS, ALDE, UNPR, Pro Romania, UDMR, PMP, Partidul Romania Unita, Partidul Socialist Roman, Blocul Unitatii Nationale (BUN), Partidul Social Democrat Independent.
La PRODEMO, Biroul Electoral Central a admis in parte lista, respingand candidatura Alexandrei Gafita pe motiv ca nu are varsta de 23 de ani impliniti pana in ziua alegerilor.
BEC a mai admis candidaturile independente ale Gregorianei Tudoran, a lui George Simion si Peter Costea.
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc in Romania pe 26 mai. Tot in aceasta zi, presedintele tarii vrea sa convoace Referendum pe justitie
Seful statului a stabilit deja temele care vor fi transate de cetateni la Referendumul din 26 mai. Conform presedintelui, prima problema o reprezinta interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie, iar cea de-a doua ar fi interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare, corelata cu dreptul altor autoritati constitutionale de a sesiza direct Curtea Constitutionala cu privire la ordonante.
"Aceste doua teme vor fi supuse consultarii publice", a spus seful statului.
"Cetatenii trebuie sa decida daca vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie sa li stearga efectele condamnarilor si, totodata, daca vor ca Guvernul sa mai adopte ordonante de urgenta in domenii sensibile precum legislatia penala si organizarea sistemului judiciar", a explicat Klaus Iohannis, care a adaugat ca amnistia si gratierea sunt inacceptabile atunci cand ele sunt savarsite chiar de cei alesi de ei, de cetateni, ca sa le apere interesele si banul public si ele trebuie abordate cu "toleranta zero" .
Iohannis: "Ceea ce se intampla in actuala guvernare pesedista este fara precedent. Asistam la un asalt al justitiei"
Presedintele a criticat din nou guvernanta PSD-ALDE, asa cum ne-a obisnuit in ultimele luni, spunand ca actiunile Executivului Dancila au intrecut orice limita si se impun masuri de urgenta.
" De mai bine de doi ani asistam la un permanent asalt asupra justitiei, purtat cu ordonante de urgenta.
Acest asalt, acest asalt al pesedistilor, a presupus intotdeauna evaluarea sanselor, pregatirea mijloacelor si cautarea momentului prielnic pentru a actiona, pervertind astfel si deturnand un mecanism constitutional pe care noi, societatea romaneasca, trebuie sa il regandim", a adaugat seful statului.
"Romanii traiesc cu teama in fiecare zi in care se anunta sedinta de Guvern"
Descriind foarte bine starea societatii civile, Iohannis spune ca romanii s-au saturat sa urmareasca activitatea Guvernului, sa vada daca nu cumva alesii si-au mai dat vreo ordonanta.
"Societatea a obosit sa urmareasca daca cei interesati si-au mai dat o ordonanta de urgenta si traieste cu teama fiecare zi in care este anuntata sedinta de Guvern, a carei ordine de zi reala nu se cunoaste"
Presedintele vorbeste despre importanta ca ordonantele de urgenta sa poata fi atacate mai usor, dat fiind ca ele se aplica cu celeritate si produc efecte si retroactiv.
"Intrucat ordonantele isi produc de indata efectele, iar in materie penala chiar cu efect pentru trecut, si pot fi atacate direct la Curtea Constitutionala numai de catre Avocatul Poporului, este momentul ca cetatenii sa decida daca nu cumva este necesar ca si alte autoritati constitutionale sa aiba dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru a stopa efectele ordonantelor neconstitutionale.
Personal, sunt convins ca daca CSM sau Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi avut posibilitatea sa conteste ordonantele la Curtea Constitutionala, nu am fi ajuns in situatia in care suntem acum", a explicat presedintele.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML