Camera Deputatilor a votat pentru desfiintarea Sectiei Speciale de Investigare a Infractiunilor in Justitie
siijsectia specialamagistraticsmjustitie
Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, in calitate de prima camera sesizanta, proiectul de desfiintare a Sectiei Speciale de Investigare a Infractiunilor in Justitie (SIIJ), cu 171 de voturi "pentru" si 136 "impotriva". Proiectul a fost adoptat in forma primita de la Comisia Juridica, inclusiv cu amendamentele aduse la dezbaterile din Comisie. In acest caz, Senatul este camera decizionala.
Pe 18 martie, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a dat
aviz favorabil desfiintarii SIIJ, insa liderii Puterii si Opozitiei si-au aruncat acuzatii dure cu ocazia dezbaterilor pe aceasta tema.
Comisia Juridica a eliminat toate amendamentele PSD referitoare la eliminarea textelor din proiect, insa a introdus alte amendamente, printre care unul depus de un deputat al minoritatilor nationale si sustinut de Coalitia de guvernare, care prevede aparitia unui aviz obligatoriu din partea sectiilor CSM pentru trimiterea in judecata a procurorilor si judecatorilor.
Acest amendament a fost, in fapt, numitorul comun la care au ajuns juristii din PNL, USR-PLUS si UDMR si care i-a determinat pe cei din UDRM sa sustina proiectul, care, fara votul minoritatilor, nu ar fi avut sanse sa fie adoptat in Parlament.
"Judecatorii si procurorii pot fi perchezitionati, retinuti, arestati preventiv sau arestati la domiciliu numai cu incuviintarea Sectiei pentru judecatori sau, dupa caz, a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorii si procurorii pot fi trimisi in judecata pentru savarsirea unei infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie si de serviciu ori a unei infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie numai cu incuviintarea Sectiei pentru judecatori sau, dupa caz, a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. In caz de infractiune flagranta, judecatorii si procurorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, Sectia pentru procurori fiind informata de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia", prevede un amendament.
"Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare, la solutionarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a judecatorilor si procurorilor, a cererilor privind incuviintarea perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecatori, procurori ori magistrati-asistenti, precum si a cererilor privind incuviintarea trimiterii in judecata a judecatorilor si procurorilor pentru savarsirea unei infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie si de serviciu ori a unei infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie”, prevede un alt amendament.
"Daca cererea de incuviintare a trimiterii in judecata priveste un magistrat membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la solutionarea respectivei cereri. Analizand cererea de incuviintare a trimiterii in judecata, sectia nu se poate pronunta cu privire la temeinicia acuzatiei si nici cu privire la oportunitatea trimiterii in judecata, la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii celorlalte acte de urmarire penala. Sectia corespunzatoare se pronunta prin hotarare, in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Sectia poate respinge cererea, prin hotarare motivata", se arata intr-un alt amendament.
"Aceasta sectie nu este absolut deloc eficienta, bazele pe care s-a conceput aceasta sectie au fost fundamental gresite", a declarat la dezbateri ministrul Justitiei, Stelian Ion.
"Din punctul meu de vedere, au fost doua scopuri: primul a fost controlul politic al urmaririi penale a magistratilor, adica sa se decida in Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stanoiu, cine este anchetat si cine beneficiaza de impunitate. Si desigur, redirectionare a unor dosare penale ale unor politicieni in general de la DNA catre aceasta sectie speciala prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunt, printr-o plangere", a declarat presedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, Mihai Badea, de la USR.
Citeste si: CJUE: Infiintarea Sectiei Speciale incalca normele Uniunii Europene
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML