Cand ne vom intoarce la munca in birouri? Sau, mai bine zis, ne vom mai intoarce?
remotemunca la distantatelemuncamunca online
Firmele din intreaga lume au fost supuse unor provocari deosebit de importante, in contextul pandemiei de coronavirus. De la recrutarea de personal, la necesitatea restructurarii si implementarii muncii remote, toate au pus presiune pe companii si pe capacitatea lor de adaptare la neprevazut. De departe, cea mai importanta provocare a fost mutarea activitatii in online.
Daca in alte tari munca remote e un concept deja implementat si privit ca o normalitate si o adaptare la vremurile pe care le traim, pentru Romania, dorinta unui angajat de a lucra remote era privita adesea ca o ciudatenie, din multe puncte de vedere.
Spre exemplu, abia din data de 4 aprilie 2018, tara noastra are o lege care reglementeaza telemunca sau munca la distanta: Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, care prevede ca angajati romani pot munci si de la domiciliu sau alta locatie decat sediul firmei la care sunt angajati.
Probabil ca managerii se temeau de necunoscut, de explorarea unei zone care presupunea depasirea zonei de confort si a modelului clasic de business. Probabil era teama ca, in afara biroului, se pierde controlul asupra angajatului si, implicit, scade performanta acestuia.
De asemenea, potrivit unui raport Eurostat din 2018, Romania si Bulgaria inregistrau cel mai mic procent al angajatilor care lucreaza remote: 0,4%, respectiv 0,3%. La polul opus se aflau Olanda (13,7%), Luxemburg (12,7%) si Finlanda (12,3%).
Oricare ar fi fost motivele pentru care firmele romanesti erau timide in implementarea muncii online inainte de pandemie, coronacriza nu a mai lasat loc de intrebari. Criza a dat nastere la doua variante:
-
Ne adaptam si ne mutan in online
-
Punem ''lacatul pe usa''
Astfel, cu mai multa sau mai putina dorinta, s-a trecut in online.
Munca online nu e doar un colac de salavare pentru coronacriza si nu se va evapora odata cu disparitia virusului
Insa expertii atrag atentia asupra faptului ca munca online nu e doar un colac de salavare pentru coronacriza si nu se va evapora odata cu disparitia virusului. Munca online este un trend care trebuia sa vina si care a fost doar accelerat de pandemie. Dupa momentul Covid-19, trendul va continua, iar acest model de business va fi dezvoltat la scara din ce in ce mai larga si din ce in ce mai profi.
Telemunca are avantaje si dezavantaje
Managerii au inceput deja sa descopere beneficiile muncii remote si, probabil, unii dintre ei au scapat de miturile care ii tineau ancorati departe de digitalizare. Costurile reduse cu intretinerea spatiilor de birouri, eliminarea costurilor pentru decontarea transportului sau a meselor angajatilor, dar si beneficii pentru angajati, care scapa de timpul pierdut in trafic, lucreaza dintr-un mediu mult mai confortabil si petrec mai mult timp alaturi de familie sau de animalele de companie, putand totodata sa se ocupe si de alte activitati casnice, sau sa calatoreasca.
Si, totusi, nu putem sa uitam de dezavantaje. Lipsa interactiunii, izolarea in casa, lipsa intalnirilor de grup intre colegi pot duce la scaderea randamentului profesional, la degradarea relatiilor din cadrul echipei.
Citeste si: ULTIMA ORA. Racordarea la gaz - GRATUITA, pentru consumatorii casnici
Urmeaza o perioada hibrid pentru companii: Va fi o imbinare intre remote work si back to office
In acest context, expertii spun ca urmeaza o perioada hibrid pentru business-uri. Adica vom trai o imbinare intre remote work si back to office.
Colliers International a realizat un sondaj care analizeaza tendintele privind munca remote in 80 de companii cu activitate in diverse sectoare economice.
''Chiar daca productivitatea angajatilor a ramas neschimbata si in lucrul de acasa in 58% dintre companii, iar 25% au observat chiar o crestere din acest punct de vedere, patru din cinci companii au intampinat provocari in ultimele luni pe fondul modului de lucru de la distanta. Iar prelungirea pe termen nedefinit a modelului actual ar duce, foarte probabil, la o adancire a efectelor asupra coeziunii si colaborarii echipelor, precum si la dificultati in mentinerea culturii organizationale'', sustin autorii sondajului.
Sondajul arata ca firmele vor adopta cateva zile pe saptamana muncii de acasa: 53% dintre firme spun ca vor aloca 1-2 zile pentru munca remote, in timp ce 33% au de gand sa ofere chiar 3-4 zile angajatilor pentru a lucra din afara biroului.
"Oamenii simt nevoia sa interactioneze, sa comunice usor atat intre ei, cat si cu managerii, sa lucreze in echipa si sa aiba un cadru in care pot crea sinergii si pot face schimb de idei. Toate indiciile arata spre un sistem mixt de munca, in care angajatii sa-si pastreze flexibilitatea si dinamica modului de lucru la distanta, iar biroul sa devina un hub menit sa sustina colaborarea in echipe si sa accelereze creativitatea si spiritul in echipa", a explicat Dominique Bogdanas, Associate Workplace Advisory in cadrul Colliers International.
"Relevanta birourilor va ramane ridicata post coronavirus, iar cea mai mare parte a companiilor vor regandi biroul astfel incat sa raspunda nevoilor generate de schimbarea modului de lucru. Miscarile vor fi graduale acolo unde sunt luate in calcul restrangeri, in functie de data de expirare a contractelor in vigoare, iar spatiile care vor deveni disponibile pe piata vor fi cel mai probabil absorbite in timp. Bucurestiul este un oras cu un stoc relativ mic de spatii de birouri in raport cu populatia, de cateva ori mai redus fata de orasele occidentale si cu peste 50% sub Varsovia, de exemplu, iar diferenta este si mai mare in cazul oraselor regionale, ceea ce indica mai degraba loc de crestere a stocului de birouri pe termen mai lung", spune Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory in cadrul Colliers International.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
