Romania, pe lista statelor UE amenintate de desertificare
desertificarepoluareprecipitatiicomisia europeanaterenuri
Comisia Europeana nu are o imagine clara asupra provocarilor create de amenintarile in crestere reprezentate de desertificare si de degradarea terenurilor in Romania si in alte 12 state din UE, se arata intr-o nota a Curtii Europene de Conturi. In opinia Curtii, coerenta masurilor luate pana acum de Comisie si de statele membre pentru a combate desertificarea este limitata, iar Comisia nu a evaluat progresele inregistrate in directia atingerii obiectivului privind neutralitatea din punctul de vedere al degradarii terenurilor pana in 2030.
Termenul de "desertificare" descrie procesele legate de activitatea umana si de clima care duc la probleme ce afecteaza zonele aride, cum ar fi reducerea productiei de alimente, infertilitatea solului, scaderea rezilientei naturale a terenurilor si reducerea calitatii apei. Previziunile referitoare la schimbarile climatice in Europa arata ca riscul de desertificare este in crestere.
Desertificarea este definita de Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii (United Nations Convention to Combat Desertification – UNCCD) ca fiind "degradarea terenului in zone aride, semiaride si uscat-subumede, cauzata de diversi factori, incluzand variatiile climatice si activitatile umane”.
In sudul Europei exista deja semideserturi calde si fenomenul se extinde catre nord. Desertificarea este atat o consecinta, cat si o cauza a schimbarilor climatice: degradarea solului determina emisia de gaze cu efect de sera in atmosfera, iar solurile degradate au o capacitate mai scazuta de retinere a carbonului.
Agentia Europeana de Mediu arata ca in Europa Centrala, de Sud si de Est, sunt 14 milioane de hectare, adica 8% din teritoriu, care au o sensibilitate ridicata la desertificare. Partea afectata creste pana la peste 40 de milioane de hectare, daca se iau in considerare si sensibilitatile moderate. Situatia este cea mai grava se afla in sudul Portugaliei, o mare parte din Spania, Sicilia, sud-estul Greciei, in Cipru si in zonele care se invecineaza cu Marea Neagra, in Bulgaria si Romania.
Desertificarea este atat o consecinta, cat si o cauza a schimbarilor climatice. Ea poate fi cauzata, inclusiv, de practici de gestionare nesustenabila a terenurilor. Desertificarea amplifica schimbarile climatice, intrucat terenurile afectate de acest fenomen isi pierd capacitatea de stocare a carbonului si, prin urmare, volumul de gaze cu efect de sera pe care aceste terenuri le pot absorbi scade.
Desertificarea poate conduce la saracie, la probleme de sanatate cauzate de praful antrenat de vant si la un declin al biodiversitatii
In 2015, UE si statele sale membre s-au angajat sa depuna eforturi pentru a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradarii terenurilor in UE pana in 2030. Curtea a efectuat vizite de audit in cinci state membre ale UE care sunt afectate de desertificare: Spania, Italia, Cipru, Portugalia si Romania si a examinat daca riscul de desertificare in UE era combatut in mod eficient si eficace. Constatarea Curtii a fost ca, desi desertificarea si degradarea terenurilor sunt amenintari actuale si in crestere in UE, Comisia nu are o imagine clara cu privire la provocarile ridicate de aceste fenomene, iar coerenta masurilor luate pentru combaterea desertificarii este limitata.
"Ca urmare a schimbarilor climatice care afecteaza teritoriul UE, suntem martori la o crestere a perioadelor de seceta, a ariditatii si a riscului de desertificare”, a declarat domnul Phil Wynn Owen, membrul Curtii responsabil de acest raport.
"Desertificarea poate conduce la saracie, la probleme de sanatate cauzate de praful antrenat de vant si la un declin al biodiversitatii. De asemenea, aceasta poate avea consecinte demografice si economice, fortand populatia din zonele afectate sa migreze. In calitate de auditori, avem responsabilitatea de a atrage atentia asupra riscurilor de acest tip, care ar putea exercita o presiune din ce in ce mai mare asupra bugetelor publice, atat la nivelul UE, cat si la cel national.”
La nivelul UE nu exista nicio strategie privind combaterea desertificarii si a degradarii terenurilor
Chiar daca, potrivit Curtii nu exista nicio strategie privind combaterea desertificarii si a degradarii terenurilor la nivel european, exista, in schimb, o serie de strategii, de planuri de actiune si de programe de cheltuieli, cum ar fi politica agricola comuna, Strategia UE pentru paduri sau strategia UE privind adaptarea la schimbarile climatice, care sunt relevante pentru combaterea desertificarii, dar nu se axeaza pe aceasta.
Proiectele UE legate de desertificare sunt, la randul lor, repartizate intre diferite domenii de politica – dezvoltarea rurala, protectia mediului si politicile climatice, cercetarea si politica regionala. Ele pot avea un efect pozitiv asupra combaterii desertificarii, dar exista unele preocupari cu privire la sustenabilitatea lor pe termen lung.
Nisipul musca din pamantul Romaniei in fiecare an tot mai mult
In timp ce Romania pierde pamant din cauza nisipului tot mai intins, sudul si vestul tarii se transforma intr-o zona arida, cu microclimat mai degraba desertic. In sudul judetului Dolj, desertul ia forma unei fasii late de circa 30 de kilometri, care se intinde de la Dabuleni, Sadova, Daneti, Marsani pana spre Bechet, unde aproape ca intra in apele Dunarii.
Candva acolo erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum si livezi ori vii. Dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori, atunci cand vantul bate mai tare, acestea se misca lent din loc in loc si acopera putinul sol fertil care mai exista in zona. Desertificarea nu ameninta doar Oltenia.
Campia de Vest, de-a lungul granitelor cu Ungaria si Serbia, in zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectata in egala masura. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu seceta extrema, urmati de ani cu precipitatii peste limitele normale, iar excesul de ploi si inundatiile duc si ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determina transformarea unor terenuri fertile in nisipuri.
De la Sannicolau Mare pana la Ciacova, inclusiv in zona Banloc, exista deja zone in care chiar si panza freatica a disparut aproape complet. Pericolul desertificarii este prezent si in bazinul Muresului, in zonele Cornesti-Vinga, unde scaderea cantitatii de precipitatii este principalul factor care provoaca desertificarea.
Citeste si:
Guvernul, de doi ani in cautarea formei ideale pentru TAXA AUTO
Sursa foto: unsplash.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
