Romania vrea sa atraga nomazii digitali si le ofera viza. Este, insa, suficient? (EY Romania)
nomazi digitali
Nomazii digitali sau angajatii de oriunde, pe care inca de anul trecut statele s-au straduit sa-i atraga si convinga sa-si cheltuiasca banii local, oferindu-le de la vize de lucru pana la scutiri de taxe, sunt doriti acum si de Romania. Recent, Senatul a aprobat un proiect de lege care ar urma sa le ofere posibilitatea sa obtina o viza de sedere temporara, in anumite conditii, unele mai birocratice si complicat de indeplinit. Asadar, care sunt avantajele si dezavantajele propunerii legislative si ce modificari ar putea fi luate in considerare de Camera Deputatilor, forul decident in acest caz?
Potrivit noului proiect de act normativ adoptat de Senat, nomadul digital este acel strain angajat cu contract de munca la o companie inregistrata in afara Romaniei, care presteaza servicii prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Tot nomad digital este si strainul care detine o companie inregistrata in afara Romaniei, in cadrul careia presteaza servicii prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor si poate desfasura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanta, prin folosirea tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
Astfel, acesti nomazi pot obtine o viza de lunga sedere, daca doresc sa calatoreasca si sa ramana pe teritoriul Romaniei, in timp ce continua sa obtina venituri din prestarea activitatilor desfasurate la distanta.
Bine de stiut. In acest scop, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa dispuna de mijloace de intretinere obtinute din activitatea pe care o desfasoara, in valoare de cel putin trei ori castigul salarial mediu brut lunar din Romania pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viza, precum si pentru intreaga perioada inscrisa in viza, si sa desfasoare activitati din care obtin venituri, de la distanta, prin folosirea tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Proiectul Senatului nu precizeaza, insa, cum anume va face nomadul dovada ca utilizeaza tehnologia informatiei.
>>> Meseriile viitorului: clasamentul celor mai importante profesii in urmatorii ani
Partea complicata
Si acum vine partea complicata, pentru ca orice nomad digital are nevoie de o intreaga lista de documente, pentru a-si putea obtine viza, si anume: un contract de munca incheiat cu o companie inregistrata in afara Romaniei, prin care sa faca dovada prestarii de servicii la distanta, prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor sau dovada administrarii la distanta si prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor a unei companii inregistrate de cel putin trei ani la data solicitarii vizei de acesta in afara Romaniei; un document eliberat de compania angajatoare sau pe care o detine, prin care sa fie prezentate toate datele de identificare si de contact, precum si domeniul sau de activitate si informatii privind reprezentantii legali ai companiei.
Nomadul mai are nevoie si de o scrisoare de intentie, in care trebuie sa detalieze scopul deplasarii in Romania si activitatile pe care intentioneaza sa le desfasoare aici. Iar sirul documentelor necesare nu se opreste aici. Mai e nevoie de un atestat al faptului ca, la data solicitarii vizei, el sau, dupa caz, compania pe care o detine, are achitate la zi impozitele, taxele si alte contributii obligatorii, precum si ca nu este inregistrat cu acte si fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscala si frauda fiscala.
In plus, este necesara rezervarea unui bilet de calatorie valabil pana la destinatie, permisul de conducere, cartea verde, o dovada a asigurarii medicale pe intreaga perioada de valabilitate a vizei, cu acoperire de cel putin 30.000 euro, un atestat al mijloacelor de intretinere obtinute din activitatea desfasurata, in cuantum de cel putin trei ori castigul salarial mediu brut lunar din Romania pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viza (dar si pentru intreaga perioada inscrisa in viza) si o dovada a asigurarii conditiilor de cazare. Ii mai trebuie nomadului si un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica.
>>> Angajatorii imbratiseaza schimbarea: piata muncii e luata cu asalt de joburile la distanta
Desigur, daca autoritatea romana competenta mai gaseste necesar sa solicite altceva, nomadul trebuie sa prezinte si alte documente doveditoare.
In cazul in care vrea sa isi prelungeasca viza, din nou birocratie, pentru ca nomadului ii mai trebuie contractul de munca, dovada prestarii muncii la distanta, prin utilizarea, desigur, a tehnologiei, un document din partea angajatorului prin care sa fie prezentate toate datele de identificare si de contact ale companiei, precum si dovada realizarii unui venit de cel putin trei ori castigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere (prima prelungire a dreptului de sedere temporara se acorda pentru o perioada de 6 luni).
De clarificat. Desi, cum am vazut, statul intentioneaza sa ceara tot felul de acte si hartii, proiectul de lege nu vorbeste deloc despre membrii familiei nomadului digital, conditiile in care il pot insoti si cum pot intra in Romania. In plus, obtinerea vizei nu este foarte simpla, eliberarea ei putand dura pana la 60 de zile de la depunerea cererii.
De asemenea, trebuie luat in calcul si impactul asupra statutului fiscal al angajatului pentru ca munca la distanta in Romania, pentru orice perioada mai lunga de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, ar putea sa duca, de exemplu, la tratarea angajatului ca rezident fiscal si in Romania, dar si in tara de origine in acelasi timp.
Angajatul poate, totodata, sa fie supus impozitelor locale asupra veniturilor salariale. Conditiile tratatelor existente privind dubla impozitare pot anula regulile locale in functie de circumstantele individuale. De exemplu, un tratat fiscal international prevede, in general, o scutire pentru impozitele pe venitul tarii gazda pentru sejururi mai mici de 183 de zile, sub rezerva anumitor conditii.
Probleme ar putea aparea si in zona contributiilor la asigurarile sociale. In general, o persoana este obligata sa plateasca asigurarile sociale in tara in care presteaza activitatea de munca. Prin urmare, angajatorul strain ar trebui sa verifice daca are obligatii locale de raportare si colectare a securitatii sociale si daca trebuie sa se faca aranjamente speciale in conformitate cu normele relevante in Romania.
Pe de alta parte, insa, cu toate neajunsurile lui, proiectul reprezinta un pas inainte, pentru ca reglementarile legale actuale nu contin prevederi referitoare la o posibila sedere a unui ”angajat de oriunde”, pentru obtinerea unei vize de lucru/munca fiind necesara existenta unui angajator sau a unui beneficiar de servicii roman. Si din punct de vedere procedural birocratia cu care se confrunta nomadul este mai mica decat cea cu care se confrunta un doritor de viza de munca, intrucat ”pentru scop de munca”, procesul poate dura si sase luni, daca ne gandim ca este necesara echivalarea studiilor sau obtinerea unui aviz de munca.
Depunerea proiectului de lege in Parlament a fost motivata de ”potentialul urias al Romaniei in turism si in atragerea unor profesionisti”, viza pentru nomazii digitali fiind vazuta ca un instrument ce poate atrage resurse financiare in economie. De altfel, la inceputul lui 2021, The Digital Nomad Index punea Romania pe locul trei, dupa Canada si Marea Britanie, intr-un top al atractivitatii muncii de acasa - cu o viteza medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 euro si o chirie de 323 euro.
Da, potential exista, doar ca, asa cum a fost aprobat de catre senatori, proiectul nu reuseste sa il atinga. Cu alte cuvinte, daca ne propunem ca Romania sa atraga nomazii digitali, legiuitorii ar trebui sa aiba in vedere si clarificarea problemelor ce pot aparea in privinta contributiilor sociale.
Autori: Corina Mindoiu, Partener Asociat, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania si Iulian Pasniciuc, Senior Manager, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
