Romanilor nu le e frica de faptul ca ucrainenii le vor lua joburile. Mai mult, conationalii nostri isi doresc sa-i aiba colegi
piata munciilocuri de muncarefugiati ucraineni
De la izbucnirea razboiului din Ucraina, sute de mii de refugiati au trecut granitele in Romania, fugind din calea atacurilor si incercand sa-si salveze viata. Dintre acestea, putini sub 100.000 au ales sa ramana la noi o perioada mai lunga de timp, restul luand calea altor state europene, unde aveau rude sau prieteni care sa-i ajute.
Acum, cu aproape 100.000 de refugiati la noi in tara, se pune problema integrarii acestor persoane si inserarii lor pe piata muncii, pentru a-si putea asigura nivelul de trai, pana cand lucrurile in tara lor se linistesc sau, de ce nu, pentru a se stabili aici.
Din fericire, romanii nu privesc cu teama catre refugiatii ucraineni si nu cred ca acestia le vor lua locurile de munca. Mai mult, numerosi conationali de-ai nostri chiar si-ar dori sa aiba astfel de colegi la serviciu.
Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenti au declarat ca nu vad o problema in a lucra alaturi de refugiatii ucraineni, in timp ce 36% au spus ca nu si-ar dori sa aiba in echipa cetateni ucraineni, iar 17% nu au raspuns.
Piata muncii a fost marcata in ultimii ani de un deficit mare al fortei de munca, accentuat si mai mult de situatia pandemica. Chiar si asa, 45% dintre respondenti spun ca angajarea refugiatilor ucraineni nu reprezinta o solutie pentru aceasta problema, in timp ce doar 16% cred contrariul. Alti 31% spun ca ucrainenii pot rezolva doar partial problema deficitului fortei de munca.
In ultimii doi ani, siguranta locului de munca a ajuns sa fie tot mai importanta pentru angajatii romani. Chiar si asa, doar 25% dintre respondenti au spus ca se simt amenintati de faptul ca ucrainenii ar putea sa le ia locul de munca, in timp ce mai mult de 70% nu iau in calcul aceasta posibilitate. 36% dintre participantii la sondajul BestJobs spun ca angajarea unor candidati ucraineni nu ar functiona pentru compania la care lucreaza, in timp ce 47% considera ca ar fi o optiune buna. Dintre acestia, 14% au spus ca este in regula atat timp cat nu sunt concediati actualii angajati si 31% au spus ca procesul de recrutare ar trebui sa fie egal pentru toti candidatii si sa nu se faca discriminare.
Cand vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea daca ar lucra in Romania, angajatii romani au mentionat, in proportie de 47%, suportul in intelegerea limbii, in timp ce 41% sunt de parere ca ar fi util sa urmeze cursuri de limba romana si/sau engleza. Alte beneficii necesare pentru angajatii ucraineni ar putea fi suportul in intelegerea sarcinilor de lucru (28%) si o mai mare flexibilitate in timpul zilei de lucru, astfel incat sa poata gestiona in paralel si nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de parere ca ar avea nevoie de consiliere psihologica.
Dintre angajatorii care raspuns la sondaj, 40% au spus ca principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are in componenta ucraineni, este cresterea productivitatii, iar alti 20% dintre ei vad un avantaj in diversitate, care poate conduce la inovare si perspective diferite.
In ciuda acestui lucru, o echipa care are in componenta persoane ce provin dintr-o alta cultura si dintr-un alt spatiu geografic, in cazul acesta ucraineni, vine si cu multe provocari. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistica este cea mai mare provocare atunci cand coechipierii nu cunosc o limba de circulatie internationala sau nu isi cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferentele privind modul de lucru si integrarea intr-o echipa multiculturala, care poate fi dificila din cauza prejudecatilor sau a stereotipurilor culturale negative completeaza lista provocarilor unei echipe care are in componenta ucraineni.
60% dintre reprezentantii HR care au participat la sondaj au spus ca firma pentru care lucreaza are in prezent pozitii deschise pentru refugiatii ucraineni si tot atatia ca angajatii lor sunt deschisi la a colabora cu ucraineni in cadrul aceleiasi echipe.
Sondajul a fost efectuat in perioada 11 - 27 aprilie pe un esantion de 934 utilizatori de internet din Romania.