Afaceri: Mita sau raspuns la santaj?

Afaceri: Mita sau raspuns la santaj? mitasantajafacerilegi

Uneori este vorba mai curand de santaj decat de oferire de mita. Mai multi conducatori ai unor firme din Italia, de la industria de automobile pana la cea a modei, au sustinut ca sumele platite regulat de-a lungul anilor unor politicieni locali si nationali nu erau mita.

Era vorba de plata unui santaj, intrucat aceasta era singura posibilitate de a continua o afacere in societatea italiana. Se pot face comparatii cu plata in S.U.A. la inceputul secolului sau mai recent in Irlanda de Nord si in unele parti ale fostei Uniuni Sovietice.

Astfel, se poate recunoaste diferenta clara intre a oferi de bunavoie mita, ca un stimulent pentru tratament preferential necinstit, si plata unui santaj, pur si simplu ca o conditie pentru a putea desfasura activitatea legitima intr-o anume societate.

O astfel de analiza ne poate permite sa identificam conditiile in care plata mitei, cum ar fi contributiile personale sau politice fortate - care reprezinta efectiv un santaj - poate uneori sa fie justificata din punct de vedere etic.

Oricum, de obicei se apeleaza la ea numai cand nu mai exista alta solutie. De aceea, s-ar putea sa nu aiba consecintele daunatoare ale celorlalte cazuri de mita - respectiv cumpararea unui tratament preferential care nu se bazeaza pe calitatea produselor, subminand astfel concurenta, principiile si asteptarile pietei.

Probleme paralele

Este interesant ca in lumea afacerilor exista si alte situatii problematice, similare cu cele provocate de mita si santaj, care pot confirma aceasta solutionare etica. Apartheidul in Africa de Sud a fost un exemplu elocvent. Astazi, violarea drepturilor omului sau degradarea conditiilor locale de munca in diverse societati pot produce indoieli de natura etica pentru companiile care doresc sa faca afaceri pe acele piete.

Aceste cazuri individuale pun o problema de etica generala: poate fi cineva indreptatit sa faca afaceri in sau cu o tara cu aspecte culturale pe care le considera eronate din punct de vedere etic? Conducatorii unor firme puternice si anumite companii prefera sa nu isi asocieze numele cu asemenea conditii politice sau sociale.

Altii considera ca din punct de vedere etic este acceptabil sa dezvolti interese de afaceri legale in acele tari, din motive economice sau sociale bine intemeiate. De exemplu, aceasta ar putea insemna sa contribui la economia locala si sa optezi pentru o politica de influenta constanta si de imbunatatire treptata a climatului economic, social si politic.

Este atitudinea adoptata de companiile care au lucrat in Africa de Sud. Ele au aplicat acolo o politica de slabire a apartheidul din interior.

Aceeasi atitudine au avut-o in alte parti ale lumii unii membri ai sucursalei economice din Marea Britanie a organizatiei Amnesty International. In cele din urma, in Africa de Sud mecanismul apartheidului a fost demontat fara varsare de sange, un indiciu ca pentru a obtine imbunatatiri etice majore, actiunea din interiorul societatii este cel putin la fel de necesara ca si presiunile din exterior.

Acceptarea obiceiurilor locale de coruptie si santaj se poate face din aceleasi considerente, cu conditia sa se incerce cu adevarat combaterea lor. Companiile pot actiona individual sau impreuna in lupta impotriva acestor fenomene.

Ele pot mobiliza opinia publica si lumea afacerilor pentru introducerea clauzelor si conventiilor de eliminare a coruptiei, pentru incurajarea presei libere, pentru a face presiuni in vederea unei reforme birocratice a recrutarii de personal, salariilor si procedurilor si pentru campanii in favoarea unei legislatii locale si internationale si a aplicarii legii.

Mai mult, asemenea eforturi pot deveni o conditie pentru acordarea de subventii, imprumuturi si contracte. Atunci se poate face foarte mult pentru ca mita si santajul sa fie sau inutile, sau imposibile, iar afacerile pot prospera liber.

Jack Mahoney

(*)Jack Mahoney este profesor la London Business School, unde preda etica in afaceri si responsabilitatea sociala.