Cutremurele din Vrancea, pericolul cu care trebuie sa ne obisnuim
cutremurmarcian bleahuvrancea
Iata ca geologul Marcian Bleahu a avut dreptate, in interviul pe care a avut amabilitatea sa mi-l acorde saptamana trecuta pentru manager.ro Activitatea seismica din zona Vrancea a produs un cutremur important, asa cum este considerat cel din noaptea de sambata spre duminica, care a avut magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter. Profesorul Bleahu explica destul de clar ca nu este obligatoriu ca o serie de cutremure mai mici sa preintampine unul mai mare.
Spre exemplu, in anul 1991 s-au produs trei cutremure de peste 5,5 grade pe scara Richter, considerate ca fiind cutremure importante, cel mai mare inregistrand 5,7 grade, la 12 iulie. In 1990 s-au produs doua cutremure mari, la distanta de numai o zi, unul de 6,9 la 30 mai si altul de 6,4, la 31 mai. Regiunea Vrancea este o arie din curbura Carpatilor, iar miscarile seismice isi au epicentrul in Muntii Vrancei si ai Buzaului. Cutremurele vrancene sunt asa-numitele cutremure subcrustrale, produse la adancimi mai mari de 60 de kilometri, care se pot intinde pana la 200-220 de kilometri.
Aceste cutremure sunt cele care au efectul cel mai distrugator, ele propagandu-se la distante mari, cel mai adesea pe directia nord-est si sud-vest, deci si spre Bucuresti. Mecanismul de producere a cutremurelor din Vrancea este generat, la origini, de subductia (scufundarea) placii tectonice euro-asiatice sub placa euro-carpatica, care a dat nastere celui mai mare lant vulcanic din Europa, Muntii Oas, Muntii Tibles, Muntii Calimani, Muntii Gurghiu si Muntii Harghitei. Cele doua placi s-au sudat in timp, dar din placa subdusa se mai desprind in astenosfera (partea superioara a „mantalei” Pamantului, din magma vascoasa, situata imediat sub litosfera) bucati solide mai mari sau mai mici care se prabusesc, producand seisme.
Tocmai de aceea nu se pot face niciun fel de predictii referitoare la cand si cat de puternic va fi un cutremur care urmeaza sa vina dinspre zona Vrancea, doar se poate deduce pe baza statisticilor care ar putea fi ritmicitatea aproximativa a acestor seisme. Singura noastra obligatie si totodata sansa este sa respectam cele mai simple norme de autoprotectie.
La cutremurele de scurta durata (cateva secunde), este aproape imposibil sa reactionam, dar la cutremurele importante si de mai lunga durata, este indicat sa ne pastram calmul, sa nu ne precipitam spre scarile de iesire din cladire, sa alegem dinainte un loc sigur unde ne putem adaposti (sub o masa solida sau langa un perete interior, departe de usi, ferestre sau obiecte grele care pot cadea), sa ne acoperim fata si capul cu bratele, iar daca suntem in exterior sa ne departam de cladiri, semafoare, panori publicitare sau cabluri electrice. Daca ne aflam intr-un mijloc de transport nu trebuie sa-l parasim, el ne poate salva viata.
Marile pagube se produc, mai ales, la cladire inalte, care au si o masa (greutate) importanta si sunt deja subrezite de alte miscari seismice. Cladirile mici, de pana la 4 etaje nu sunt expuse, in mod normal, riscului prabusirii.
In Bucuresti au fost expertizate majoritatea cladirilor vechi, lista imobilelor verificate tehnic din punct de vedre al riscului seismic gasindu-se aici: http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/lista_imobilelor_exp/docs/Lista_imobilelor_expertizate.pdf
Foto:
FLICKR.COM.
