de Alexandra Stanescu
la 10 Feb. 2015
Echipa nationala de fotbal nu s-a mai calificat, de ani rai, la vreun turneu international, iar, aici… loco, jucatori cu salarii enorme se confrunta intr-o miuta cu pretentii de campionat, fapt de care isi dau seama abia cand isi masoara fortele cu adversari adevarati din strainatate.
Romania este tara cu ditamai arcul muntos, dar care nu scoate capul din zapada in schiul alpin, iar unele campionate nationale ale sporturilor de iarna se desfasoara in Austria.
Tot Romania este tara in care, la antrenamente, saritori de la trambulina nu se arunca in apa, ci in bureti.
Acum, in sfarsit, tara noastra, statul nostru care incurajeaza miscarea cam la fel cum stimuleaza initiativa privata s-a trezit cu o… pleasca, adica un numar 3 mondial, in ierarhia Women Tennis Association: Simona Halep.
Pleasca (potrivit DEX, castig neasteptat, obtinut fara munca; chilipir) pentru ca nu statul a platit sau subventionat echipament, antrenor, deplasari, alimentatie, teren, ci familia Halep a facut aceste sacrificii.
Acum, cu aceasta pleasca defilam si, in sfarsit, poate ca mii de copii din tara asta, au gasit un model, mii de copii pot pune mana si pe carte, dar si pe rachetele de tenis.
In sfarsit, parintii nu-si mai lasa fetitele sa fie… inspirate de… divute siliconate, de personaje in tuse mai groase decat cele care delimiteaza terenul de tenis.
In sfarsit, parintii si fetitele lor au de ce se uita cu admiratie la cineva, la cineva care a muncit si a ajuns pe o foarte inalta pozitie in ierarhia mondiala a unui sport, in speta, tenisul.
Cu toate acestea, cateva zeci de copii au plans la Galati, unde echipa de Fed Cup a Romaniei a intalnit-o pe cea a Spaniei, pentru ca nu au fost bagati in seama de Simona Halep.
Din fericire, nu din vina acesteia, care, desigur, ca persoana particulara ce este, in primul rand, si nu "bun al intregului popor", poate refuza pe oricine, de la presedintele statului, pana la cel mai mic copil.
Ei bine, nu, Halep a fost deturnata din calea copiilor de niste insi cu veste si casti conectate la aparate de emisie-receptie si cu fantezii de Secret Service, care au aparat-o de imensul pericol al unei cohorte de… fetite de 5-7 ani care voiau sa-i… smulga, nu hainele de pe ea, ci un autograf.
Ca un vasnic Cerber interpus intre vedeta si micutele admiratoare, unul dintre acesti paznici, numit mai mult decat pretentios… bodyguard o… avertizeaza pe Halep, cu un ton grav de parca seful garzii lui Obama i-ar fi spus acestuia ca, la usa dormitorului, se afla Ben Laden: "Simona, nu coboram pe aici! Sunt multi!"
In primul rand, de ce era nenea ala, pardon, domnul ala, la "per tu", cu domnisoara Halep? I-a permis ea? Sunt rude? A pascut iarba de la Wimbledon impreuna cu Halep? A muscat din zgura de la Roland Garros sau era Ilie Nastase deghizat si nu ne-am dat noi seama?
Oare ce s-ar fi intamplat daca, pe vremea cand Halep era cat racheta, niste paznici ar fi impiedicat-o pe anonima constanteanca, la acea vreme, sa-l cunoasca pe Gica Hagi? Cum era sa-i zica vreun paznic, evident, tot la per tu: "Gica, nu te intalni cu ea, ca e periculoasa! Te-ar putrea admira!"
La Galati, organizatorii mioritici puteau organiza (ce altceva sa faca organizatorii?) o… sesiune de autografe. Puneau o masa, un panou, undeva, ca la o lansare de carte si alea mici puteau sa isi primeasca semnatura pe mingiile de tenis pe care le-ar fi pastrat pe langa icoane.
Din cauza unor paznici prea zelosi, cea mai buna sportiva romanca a momentului nu a putut cobori, pret de cateva minute, in multimea de copii fascinati de ea, dar dezamagiti pentru ca au ramas cu impresia ca insasi campioana i-a... pasat si i-a lasat cu buzele umflate-n lung de linie. Acum, poate ca, in loc sa o mai admire pe Halep, vor ajunge si ei sa soarba din ochi puzderia de crudute, de necoptute, care au reusit in viata...
Comentarii