Editorial Alina Negrutiu: Cele mai bune 10 carti din toate timpurile
cele mai bune 10 cartiliteraturaanna kareninamadame bovaryrazboi si pacelolitaaventurile lui huckleberry finnhamlet
Sa nu ne imbatam cu cuvinte: listele literare sunt, intr-un fel, obscene. Literatura nu poate fi cuantificata, iar listele ar trebui lasate pentru meniuri si excursiile la supermarket.
Da, listele sunt rusinoase, dar si irezistibile. Dar haideti sa ne jucam un pic: ultima batalie data intre autori, o transgresare a genurilor (fictiune, jurnal, poezie), chiar si a stilurilor (modern, clasic). Rezultatul poate fi interesant.
In plus, este un fel de joc de societate care se adapteaza perfect la narcisismul global care inunda internetul. Exercitiul a fost aplicat si cartea scrisa de J. Peder Zane, The Top Ten, aparuta prin 2007. Autorul a luat 125 de nume mari ale literaturii si a venit cu sentinta. Iata cele mai bune carti, in viziunea sa: 1. Anna Karenina de Lev Tolstoi, 2. Madame Bovary de Gustave Flaubert, 3. Razboi si pace de Lev Tolstoi, 4. Lolita de Vladimir Nabokov, 5. Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain, 6. Hamlet de William Shakespeare, 7. Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald, 8. In cautarea timpului pierdut de Marcel Proust, 9. Povestirile lui Anton Cehov de Anton Cehov, 10. Middlemarch de George Eliot.
Este un punct de vedere american, caci Zane a aplicat un sondaj in randul americanilor despre care se poate spune ca au o anumita imagine asupra literaturii. Asa se poate explica de ce lipsesc asiaticii, Kazuo Ishiguro, Murakami sau sud-americanii, Allende, Llosa, Marquez.
Mai sus nu apar deloc femei. Nu e nici Muriel Spark, nici Jane Austen, Virginia Woolf sau Iris Murdoch. Nu exista nici Kundera, Musil sau Mann. Si mai trebuie luati in considerare si autorii contemporani care nu sunt detectati de radarele capricioase ale vremurilor noastre, dar care vor domina spatial literar intr-un secol de acum.
Exista astfel vreo finalitate a jocului de mai sus? Este doar o incercare de orientare a gustului, a lecturii. Pentru ca, putem spune linistiti ca traim in epoca de aur a lecturii (niciodata pana acum nu au mai fost disponibile atatea carti), dar suntem torturati de nevoia de a alege. Ce carte citim? Unde incepem? Zane e de parere ca cititorul modern lucreaza pe coordonatele oportunitate si confuzie.
Ironia este ca cititorii dedicati nu au apetit pentru cititul fortat. Bibliotecile ni le construim din pasiune, nu conform unor liste. Citirea unei carti la propria alegere poate fi ultima libertate care ne ramane.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML