BNR, noi motive de ingrijorare: trebuie redusa inegalitatea sociala, care ar putea fi solutiile, ce trebuie sa faca autoritatile
inegalitate socialeechitate sociala
Problema inegalitatii nu este deloc noua in istoria omenirii. Studiul cauzelor si efectelor sale precum si cautarea de mijloace pentru a o combate eficient si durabil reprezinta de multa vreme una dintre preocuparile importante ale economistilor si specialistilor in politici publice. In vremurile pe care le traim, profund marcate de dezechilibre la nivelul categoriilor sociale si pe plan international intre tari, accentuate in ultima perioada de deteriorarea conjuncturii economice globale pe fondul socurilor generate de multiple crize suprapuse (la care am facut referire pe larg in alte materiale), aceasta problema se inscrie printre prioritatile factorilor de decizie la nivel mondial.
Inegalitatea este asociata, in general, cu o distributie neuniforma a veniturilor, fiind astfel legata de decalajul dintre cei bogati si cei saraci. Acest fenomen poate fi, insa, determinat si de un acces inegal la oportunitati sau la beneficiile generate de activitatea economica. Daca, la nivel teoretic, o astfel de distributie inegala este, de regula, corelata cu abilitatile dobandite prin invatare, alegerile importante facute de-a lungul vietii sau cu efortul propriu depus de fiecare persoana, in practica poate fi de multe ori generata de actiunile unor structuri institutionale care au ca efect indirect aparitia sau accentuarea unor bariere la nivel social, bazate pe diverse variabile care definesc conditiile indivizilor, precum varsta, sexul/genul, statutul social s.a.
World Inequality Database prezinta diferentele dintre totalul veniturilor cumulate de catre persoanele aflate intre primii 10% si cel cumulat de persoanele aflate in a doua jumatate a distributiei. Datele arata ca in majoritatea tarilor, inegalitatea veniturilor a crescut in perioada 1990-2019, inclusiv in Romania, cu diferenta ca in economiile de piata dezvoltate inegalitatea era in 1990 deja mai mare in comparatie cu Romania, iar ulterior a crescut intr-un ritm mult mai lent. Pentru Romania, tendinta de crestere a inegalitatii veniturilor a fost mai rapida imediat dupa caderea regimului comunist si pana la declansarea crizei financiare globale (2007).
Un alt factor ce poate contribui la intensificarea inegalitatilor il constituie evolutiile tehnologice care, in ciuda indiscutabilelor efecte pozitive privind cresterea economica, genereaza si unele dezechilibre, cum ar fi: recompensarea mai buna a nivelului inalt de calificare (de regula in sectoarele economice cu valoare ridicata, precum IT), concentrarea activitatilor economice si, implicit, a locurilor de munca care presupun o mai mare calificare in anumite zone (crescand discrepantele geografice si sociale) sau automatizarea, care are ca efect, intre altele, inlocuirea lucratorilor din anumite domenii. Aceste tendinte se manifesta adesea atat de rapid incat lasa foarte putine sanse de reorientare si reconversie pe termen scurt persoanelor din anumite categorii de varsta si venituri cu acces redus la resurse de invatare pe parcursul vietii sau pentru care este dificila/costisitoare relocarea in alte zone geografice unde oportunitatile de angajare ar fi mai ofertante.
Prin urmare, inegalitatea reprezinta o provocare multidimensionala, insa principalele concepte vizeaza aspecte precum inegalitatea veniturilor (care se refera la modalitatea in care veniturile obtinute intr-o economie sunt distribuite populatiei) sau inegalitatea de sanse (garantarea faptului ca toate persoanele au sanse egale sa reuseasca).
In unele situatii, un anumit nivel al inegalitatii ar putea fi considerat un stimul pentru a investi in capitalul uman, pentru a promova mobilitatea sau pentru a stimula cercetarea si inovarea. Insa, daca se ajunge la un grad ridicat de inegalitate, apar numeroase consecinte nefaste la nivel economic si social, precum discriminarea, cresterea tensiunilor sociale, capcanele saraciei sau dezechilibrele regionale, putand fi pusa in pericol inclusiv sustenabilitatea cresterii economice. Nu in ultimul rand, inegalitatea aduce atingere echitatii sociale, astfel incat o distribuire prea inegala a resurselor economice poate afecta coeziunea sociala.
Economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, afirma ca inegalitatea duce la o crestere (n.a. economica) mai scazuta si la o eficienta mai redusa. Potrivit acestuia, lipsa oportunitatilor inseamna ca cea mai importanta valoare a unei tari - oamenii sai - nu este utilizata pe deplin.
In acest context, pe fondul tendintei generale de crestere a acestor inegalitati, se impune o reevaluare si o adaptare a modelelor si politicilor economice si sociale la complexitatea si dinamica contextului global actual, care probabil va ramane pentru o lunga perioada de timp marcat de evolutii rapide (precum cele tehnologice) si imprevizibile (precum cele generate de crize, razboaie, pandemii s.a.).
Prevenirea si, pe cat posibil, reducerea inegalitatii depind in principal de politicile, reformele si actiunile intreprinse la nivelul fiecareia dintre tari, tinand cont de factorii specifici precum: structura sectoriala a economiei si a pietei muncii, sistemul institutional, legislativ, fiscal si de protectia sociala etc.
Tocmai de aceea, consider relevanta o analiza a celor mai recente evolutii in materie de reglementare si de politici la nivel global din perspectiva reducerii inegalitatilor si a cresterii solidaritatii si echitatii sociale, in conditiile in care severitatea crizelor si repercusiunile multidimensionale ale acestora pun o presiune foarte mare asupra tarilor, atat din punct de vedere economic, cat si social. Aceasta necesitate creste in contextul in care economia mondiala, care era oricum puternic afectata de efectele pandemiei, a fost lovita in continuare de o multitudine de alte socuri precum: o inflatie peste asteptari la nivel international si european, care a impus inasprirea conditiilor financiare; o incetinire a cresterii economice mai mare decat se anticipase si, nu in ultimul rand, consecintele umane teribile ale razboiului din Ucraina, inclusiv efectele economice si sociale indirecte ale acestuia.
In scopul amintit mai sus, voi face referire in cele ce urmeaza la cateva exemple privind modul in care unele economii avansate, cu sisteme fiscale robuste, au abordat aceasta problema prin reglementarea si implementarea unor pachete complexe de masuri in domeniul politicii fiscale, economice si sociale.
In conditiile actuale de deteriorare a conjuncturii economice globale si tinand cont de trendul inflationist, chiar si cele mai mari economii ale lumii sunt expuse unor riscuri semnificative din perspectiva incetinirii cresterii economice, a scaderii puterii de cumparare si a inaspririi conditiilor pe pietele financiare. Mai mult, luand in considerare faptul ca unele riscuri inflationiste s-ar putea accentua, de exemplu pe fondul tensiunilor de pe pietele petrolului si gazelor naturale sau a celor de pe piata cerealelor si a produselor alimentare, este firesc ca unul dintre principalele obiective ale factorilor de decizie la nivel mondial sa fie legat de atenuarea inflatiei.
-
Inflation Reduction Act - SUA
In SUA, inca de anul trecut autoritatile au urmarit sa consolideze eficienta politicii monetare de combatere a inflatiei prin masuri la nivel economic grupate in pachetul legislativ promovat sub numele Inflation Prevention Act of 2021 (Legea pentru prevenirea inflatiei din 2021). Acesta stabileste un mod de actiune la nivelul institutiilor implicate in conduita fiscala pentru situatia in care rata anualizata a inflatiei depaseste un anumit prag. In principiu, se prevede ca Senatul SUA nu mai poate adopta proiecte legislative privind rectificari bugetare in sensul suplimentarii cheltuielilor.
Aceasta lege se pare ca nu a avut in practica efectele scontate din perspectiva dinamicii inflatiei, astfel incat in anul 2022 a fost initiat un nou pachet legislativ, denumit Inflation Reduction Act (Legea pentru reducerea inflatiei). Noile masuri avand ca scop reducerea inflatiei au fost adoptate de Camera Reprezentantilor din SUA chiar saptamana trecuta, pe 12 august, dupa ce fusesera aprobate in prealabil de Senatul SUA in data de 7 august, in contextul procesului de reconciliere pentru reducerea deficitului bugetar federal al SUA.
Aceasta initiativa legislativa confirma rolul important in temperarea inflatiei pe care il au reducerea deficitului bugetar si temperarea, in conditii de rationalitate economica, a tendintei de crestere a cheltuielilor populatiei generata de avansul preturilor. Totodata sunt incluse masuri prin care marile corporatii si persoanele care realizeaza venituri anuale peste un anumit plafon sa contribuie in mod echitabil la acest efort. Sunt avute in vedere mai multe paliere ale politicilor economice si o gama larga de reforme si investitii, precum:
-
implementarea de masuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar;
-
prevenirea cresterii cheltuielilor cu serviciile medicale prin prelungirea facilitatilor oferite de unele prevederi legislative anterioare;
-
reforma modului de stabilire a pretului medicamentelor, instituind posibilitatea de negociere a preturilor cu companiile farmaceutice;
-
investitii majore in domeniul energetic (investitii pentru cresterea eficientei energetice a amplasamentelor industriale, dar si solutii pentru a produce energie curata si a facilita tranzitia verde), care ar putea reduce pe termen lung cheltuielile consumatorilor;
-
reforme in domeniul schimbarilor climatice care vor reduce emisiile de gaze cu efect de sera, cu impact in timp asupra pretului asigurarilor.
-
Asa cum se discuta si in Romania de foarte mult timp, noua initiativa legislativa promovata in SUA confirma nevoia de reforme structurale si proiecte de anvergura in sectoare reprezentative, precum cel energetic sau cel al schimbarilor climatice, dar si acordarea de finantare si promovarea de programe de dezvoltare in numeroase alte domenii, precum munca, sanatate, educatie, ingrijirea copilului s.a.
De remarcat faptul ca acest program complex presupune implicarea guvernului federal alaturi de banca centrala prin sustinerea din perspectiva fiscala a masurilor de politica monetara, punand in practica (prin litera de lege) ideea de actiune concertata si sincronizata a mixului de politici in vederea atingerii unor obiective economice si sociale majore (lucru despre care, de asemenea, se discuta si in Romania de mult timp). Mai exact, promovarea si implementarea acestui pachet legislativ in SUA presupun o cooperare intre politica monetara si cea fiscala, prin intarirea politicii monetare a FED dar si prin realizarea de reforme structurale si prin compensarea cheltuielilor bugetare prin noi surse de venituri si prin alocari specifice.
Se poate observa, de asemenea, faptul ca o componenta majora a pachetului legislativ are in vedere corectarea inegalitatilor (obiectiv de la care am pornit in analiza prezenta). Consider ca demersul actual la nivel legislativ din SUA este o recunoastere in practica a faptului ca sistemul de impozitare si de prestatii sociale reprezinta una dintre cele mai importante parghii pentru a combate inegalitatea veniturilor. Redistribuirea veniturilor este un deziderat al politicilor publice in general dar se realizeaza, de regula, prin intermediul politicii fiscale si printr-o mai buna directionare a programelor sociale si prin revizuirea si corectarea legilor care genereaza inegalitati.
De mentionat in acest context faptul ca principala sursa de venituri necesare pentru a sustine programele, reformele si investitiile prevazute in pachetul legislativ recent adoptat de Congresul SUA este generata de masura privind instituirea unui nivel minim de impozitare de 15 la suta pentru companiile cu venituri de peste un miliard USD, menita a impiedica astfel de companii mari si profitabile sa utilizeze anumite facilitati conferite de legislatia fiscala (deduceri, scutiri, credite fiscale s.a.) sau de posibilitatea localizarii unor activitati in alte jurisdictii (paradisuri fiscale) pentru a plati un nivel mai redus al impozitului pe profit. Asa cum stim, o astfel de preocupare exista in prezent inclusiv la nivel european si international, dar demersul legislativ actual din SUA reprezinta un exemplu de abordare practica la nivel national a acestei probleme. Alte masuri adoptate pentru asigurarea veniturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor aferente programelor prevazute in plan vizeaza aspecte precum consolidarea capacitatii administratiei fiscale pentru a asigura un nivel mai crescut de conformare fiscala a contribuabililor intr-o perioada in care decalajul fiscal este in crestere sau impozitarea veniturilor din castigurile de capital (teme de mare interes si in Romania, cel putin in ultimii ani). Aceste reforme fiscale au un dublu scop: pe de o parte, reducerea deficitului bugetar si a presiunilor inflationiste asupra economiei, iar pe de alta parte, asigurarea unei echitati si a unei solidaritati la nivelul societatii in ceea ce priveste impozitarea si alocarile bugetare.
O alta componenta importanta a acestui pachet, relevanta prin prisma reducerii inegalitatilor are in vedere accesul populatiei la asistenta medicala. In conformitate cu noile reglementari, componentele sistemul public de asigurari de sanatate dedicate persoanelor cu varsta de peste 65 de ani si celor cu venituri mici vor dobandi capacitatea de a negocia preturile unor medicamente direct cu companiile farmaceutice, obtinand astfel preturi mai accesibile acestor categorii de persoane. Totodata, noua legislatie va obliga companiile farmaceutice sa ofere consumatorilor reduceri pentru unele medicamente, daca pretul acestora va creste mai mult decat inflatia.
Alte exemple de masuri adoptate prin acest amplu pachet legislativ care vizeaza, intre altele, aspecte precum reducerea inegalitatilor si echitatea sociala se refera la acordarea de facilitati pentru a veni in sprijinul persoanelor vulnerabile in contextul tranzitiei energetice, precum credite fiscale pentru achizitionarea de masini electrice sau acoperirea unei parti a cheltuielilor pentru instalarea panourilor solare pe acoperis.
Revenind putin mai aproape de noi atat geografic cat si ca modele economice si institutionale, pe continentul European, un alt pachet legislativ elaborat in acelasi context international privind necesitatea combaterii inflatiei si denumit sugestiv Pouvoir d'achat, a fost adoptat recent in Franta, tot in luna august a anului curent si are in vedere in principal trei dimensiuni: protejarea nivelului de trai al gospodariilor, protectia consumatorilor si suveranitatea energetica.
-
Fondul pentru modernizare economica si protectie a mediului - Germania
Experienta recenta a Germaniei arata ca numeroase obiective de actualitate pentru politicile publice, de exemplu cel privind reducerea afectarii mediului inconjurator sau eficientizarea economiei in noul context international si tehnologic, pot fi atinse prin pachete de masuri gandite sa aiba, chiar si indirect, efecte benefice pentru reducerea inegalitatii si combaterea efectelor negative ale inflatiei asupra categoriilor defavorizate ale populatiei.
Astfel, guvernul german subventioneaza o serie de masuri intreprinse pentru a reduce consumul de energie al cladirilor, cum ar fi schimbarea ferestrelor sau instalarea unei pompe de caldura. Aproximativ 20 de milioane de case din Germania sunt incalzite cu gaz, incalzirea spatiului si a apei reprezentand in prezent aproximativ 30% din consumul final de energie al Germaniei si o mare parte din emisiile sale. Avand in vedere situatia energetica tensionata si criza climatica, guvernul german actioneaza pentru inlocuirea rapida a tehnologiilor fosile in sectorul constructiilor, orientandu-se catre energiile regenerabile si catre solutii de crestere a eficientei energetice. In termeni concreti, inlocuirea ferestrelor cu altele mai bine izolate este subventionata cu 15%, iar trecerea la o pompa de caldura cu pana la 40% din pretul acesteia. Optimizarea sistemului de incalzire este si ea subventionata cu 15%. Estimarile Ministerul Actiunii Climatice din Germania arata ca, in total, se vor aloca subventii prin schema federala de subventii pentru cladiri eficiente de aproximativ 13 pana la 14 miliarde EURO.
Dincolo de efectul pozitiv asupra mediului si a cresterii eficientei energetice, aceste masuri guvernamentale ale Germaniei conduc la reducerea in timp a costurilor pentru populatie, oferind o protectie fata de cresterea preturilor la energie si scaderea puterii de cumparare generata de avansul inflatiei, reprezentand un ajutor important pentru categoriile cu venituri reduse si contribuind la temperarea adancirii inegalitatii sociale generate de criza economica.
-
NextGenerationEU – amplu proiect european cu numeroase beneficii la nivel national
Nu in ultimul rand, la nivelul Uniunii Europene dimensiunea sociala este considerata o prioritate a raspunsului politicilor europene la problemele cu care se confrunta statele membre. NextGenerationEU (NGEU), initiat in contextul Cadrului Financiar Multianual European (CFM) 2021-2027, poate fi considerat un simbol si un model al solidaritatii si al echitatii sociale la nivel european. Utilizarea instrumentelor aferente Mecanismului de redresare si rezilienta al Comisiei Europene, care este piatra de temelie a NextGenerationEU, permite crearea unor domenii emblematice, precum cel al investitiilor si cel al reformelor in sectoare precum infrastructura, digitalizare, sanatate, educatie s.a., cu beneficii concrete pentru economie, dar si pentru cetateni.
Privit din aceasta perspectiva a coeziunii sociale, NGEU isi propune reducerea inegalitatilor si a disparitatilor sociale, sprijinind investitiile si reformele care promoveaza rezilienta sociala la nivelul statelor membre ale UE, printr-o serie de mecanisme vizand, intre altele, sustinerea incluziunii, echitatea si reducerea decalajelor sociale.
Facilitatile si instrumentele europene trebuie insa coordonate cu politicile fiscal-bugetare interne, eventual, printr-o regandire a modelelor de dezvoltare si printr-o utilizare eficienta a instrumentelor menite sa consolideze stabilitatea macroeconomica si financiara.
Aceste demersuri legislative la care am facut referire cu titlu de exemplu sunt, evident, departe de a fi perfecte, insa amploarea si complexitatea lor reflecta nivelul ridicat de preocupare, in contextul international pe care il traversam, fata de reducerea inegalitatilor si promovarea solidaritatii si a echitatii sociale.
Dincolo de toate aceste lucruri, un rol important il vor avea si implicarea factorului uman, alaturi de nivelul de educatie si capacitatea de intelegere a realitatilor economice, acestea fiind necesare pentru a reduce decalajele existente, fiindca asa cum spunea Plutarh, „un dezechilibru intre bogati si saraci este cea mai veche si mai grava slabiciune a tuturor republicilor".
Material semnat de Leonardo Badea, BNR.