de Mihai Balescu
la 24 Oct. 2012
Fiecare tara apreciaza costul revolutiei in felul sau. In Libia, este clar ca numarul urias de morti in urma razboiului civil eclipseaza orice alte costuri. Pentru egiptenii de rand, cresterea tensiunilor politice si prabusirea economiei cantaresc probabil mai greu decat violentele dintre protestari si fortele de ordine. Yemen mergea deja in directia unui colaps economic inca inainte de Primavara Araba si toti indicatorii sai se mentin in continuare negativi, in timp ce Siria, cu intifada ei sangeroasa, nu va putea vedea beneficii (daca va vedea) decat in viitorul indepartat.
Concret, iata despre ce costuri si rezultate e vorba:
Egipt. Conform cifrelor guvernamentale, cel putin 850 de egipteni au murit in revolta de trei saptamani de anul trecut si alti 150 in lunile urmatoare, in ciocniri de strada violente. PIB-ul tarii a crescut cu doar 2% in 2011, dupa o crestere de 5% in 2010.
Libia. Nu exista inca un bilant independent al victimelor razboiului civil libian, insa noul guvern afirma ca mai mult de 30.000 de oameni au murit de ambele tabere. Si, in conformitate cu cifrele Organizatiei Internationale pentru Migratie, mai mult de 700.000 de oameni, majoritatea muncitori straini, au fugit din tara la inceputul evenimentelor si foarte putini dintre acestia s-au mai intors. In 2011, PIB-ul a scazut cu 60%, iar exporturile petroliere cu 40%.
Yemen. Guvernul a estimat recent ca 2.000 de oameni au fost ucisi in revolta ce a dus la demisia lui Ali Abdullah Saleh. Alte costuri: o crestere economica mult sub cea estimata pentru 2011 (de 3,4%), o inflatie medie de 20%, un somaj de peste 50% in randul tinerilor si, cel mai ingrijorator, un nivel de trai sub limita saraciei pentru 55% din yemeniti (acestia traiesc cu mai putin de 2 $ pe zi). In plus, FMI se asteapta ca PIB-ul tarii sa scada cu inca 0,5% in 2012.
Siria. Cea mai recenta estimare ONU indica peste 35.000 de morti in revolta siriana, un numar in continua crestere, si 500.000 de oameni care si-au parasit casele, dintre care 73.000 au devenit refugiati in statele vecine: Iordania, Liba si Turcia. Moneda siriana e in picaj, inflatia e galopanta si exporturile – in scadere. Se estimeaza ca Siria a pierdut aproape 6 miliarde $ din PIB incepand cu octombrie 2011.
Ca urmare, se pune intrebarea: rezultatele Primaverii Arabe justifica oare pretul platit mentionat mai sus? Greu de spus. Oricum e clar ca in Libia, in ciuda violentelor si haosului in desfasurare, exista foarte putina nostalgie dupa Gaddafi, la fel si in Egipt, unde dorul de Hosni Mubarak este limitat la fostii membri ai fostului regim. In aceste tari, in care costurile au fost foarte ridicate, revoltele populare si-au atins intr-o masura destul de mare scopul.
Apoi, pentru Yemen situatia e ceva mai ambigua, pentru ca nu se poate spune clar daca haosul a fost adus de revolta sau el exista deja, in schimb pentru Siria raspunsul e clar: pretul platit pentru detronarea lui Bashar al-Assad este deja prea mare. Este un pret exorbitant, atat uman, cat si material, insa brutalitatea reprimarii ii convinge pe din ce in ce mai multi sirieni ca oricine altcineva decat Assad ar fi o solutie mai buna.
Comentarii