Femeile au decontat cea mai scumpa nota de plata a pandemiei: Au pierdut 800 de miliarde de dolari anul trecut (mai mult decat PIB din 98 de tari la un loc)
femeiinegalitate de geninechitati de genfemei afectate de pandemie
Pandemia de coronavirus a avut un impact dezastruos si disproportionat asupra pietei muncii la nivel global, victimele acestui moment de criza, unic in ultimul secol, cazand femeile din intreaga lume, carora coronacriza le-a afectat veniturile, echilibrul dintre viata personala si cea profesionala, ascensiunea in cariera, sau chiar le-a lasat fara slujbe, pe de-o parte pentru ca
sunt suprareprezentate in domeniile cel mai puternic afectate de criza, pe de alta, pentru ca au optat (fortate de imprejurari) sa se dedice copiilor si familiei, treburilor casnice care au cazut si mai dur pe umerii lor.
La nivel global, femeile au pierdut venituri de cel putin 800 miliarde dolari anul trecut, potrivit unui nou raport al Oxfam International, o agentie internationala care are conextiuni in aproximativ 70 de tari si care lupta impotriva inegalitatii.
Este o suma uriasa, fiind echivalentul PIB cumulat al 98 de state, scrie CNN.
Pandemia are "un impact dur asupra femeilor, care sunt reprezentate in mod disproportionat in sectoare care ofera salarii mici, beneficii putine si locuri de munca mai putin sigure", Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International.
"In loc sa indrepte acest lucru gresit, guvernele au tratat locurile de munca ale femeilor ca fiind dispensabile - si acest lucru a generat un cost de cel putin 800 de miliarde de dolari in salarii pierdute pentru cei care au un loc de munca formal", a mai spus oficialul Oxfam.
La scara globala, femeile reprezinta peste 64 de milioane de locuri de munca pierdute anul trecut. Aceasta reprezinta 5% dintre toate locurile de munca ocupate de femei, comparativ cu o pierdere de 3,9% pentru barbati, potrivit OxFam.
"Ne-am confruntat cu o criza a inegalitatii inainte de 2020 si acum a explodat. Asta este ca urmare a lipsei de atentie la elaborarea politicilor sensibile la gen si a lasarii femeilor pe cont propriu sa faca fata acestei crize", a declarat Mara Bolis, director asociat al Empowermentului Economic al Femeilor la Oxfam America.
Chiar inainte de pandemie, femeile sufereau din cauza inechitatilor privind salariile si munca. Femeile din intreaga lume castiga doar 77 de centi pe fiecare dolar pe care il fac barbatii, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite.
Pandemia doar a accentuat masiv acest fenomen, iar inegalitatile de gen si ar putea inrautati diferenta de remunerare intre femei si barbati.
"Pandemia a indepartat oamenii disproportionat de la ocuparea fortei de munca, inversand decenii de progrese in ceea ce priveste participarea femeilor la forta de munca", e de parere Oxfam.
Tot Oxfam avertiza, in plina pandemie, ca efectele crizei sanitare asupra femeilor sunt catastrofale, dificil de remediar si nu vizeaza doar planul profesional la vietii acestora.
Din cauza pandemiei, la nivel global ar putea aparea pana la 7 milioane de sarcini nedorite
La nivel global, femeile si fetele sustin ca, din pricina pandemiei, a fost afectat accesul la educatie si asistenta medicala de calitate.
Aceast aspect ar putea avea efecte catastrofale, spune Oxfam: A crescut "riscul de sarcini nedorite, de boli cu transmitere sexuala si de complicatii in timpul sarcinilor, nasterii si avortului".
Exista predictii globale ca ar putea aparea pana la 7 milioane de sarcini neintentionate in intreaga lume din cauza COVID-19 si masurilor adoptate impotriva raspandirii virusului.
S-a estimat ca pandemia va inversa, de asemenea, castigurile din ultimii 20 de ani ale progresului global realizat in educatia fetelor, ceea ce va duce la cresterea saraciei si a inegalitatii.
Se estimeaza ca decesele materne au crescut intre 8% si 39% pe luna in tarile cu venituri mici si medii, din cauza reducerii accesului la ingrijiri medicale parintale.
Nu in ultimul rand, se preconizeaza ca, la nivel global, 13 milioane de casatorii intre copii vor avea loc, pana in 2030, din cauza inchiderii scolilor si a cresterii saraciei din pandemie.
Paradoxal, desi femeile au avut de decontat cea mai scumpa nota de plata a crizei sanitare, omenirea reuseste sa treaca prin criza in mare parte datorita muncii femeilor, care reprezinta 70% din forta de munca din domeniul sanatatii si asistentei sociale, domenii esentiale in aceasta perioada (si nu numai).
"Daca femeile ar avea acelasi acces la resurse productive ca barbatii, s-ar putea reduce numarul persoanelor flamande din lume cu pana la 17%"
Femeile joaca un rol crucial in sistemul alimentar global ca producatoare, ca lucratoare la plantatii si la fabricile de prelucrare. Femeile sunt, de asemenea, de obicei responsabile pentru cumpararea si gatirea alimentelor pentru familie.
Cu toate acestea, pe fiecare continent prevalenta insecuritatii alimentare este mai mare pentru femei decat pentru barbati.
"Daca femeile ar avea acelasi acces la resurse productive ca barbatii, s-ar putea reduce numarul persoanelor flamande din lume cu pana la 17%", arata Oxfam.
Blocarile cauzate de pandemie nu au facut decat sa se adauge la insecuritatea alimentara a femeilor, mai mult decat a barbatilor, avand in vedere normele sociale prevalente, sistemele inegale de productie alimentara si diferentele salariale. Toate acestea, alaturi de faptul ca femeile sunt adesea primele care omit mesele sau mananca portii mai mici, inseamna ca femeile sunt adesea primele care sufera de foame.
Nu in ultimul rand, securitatea femeilor a fost periclitata de pandemie. Violentele asupra lor au crescut substantial
In perioada restrictiilor, a crescut semnificativ numarul de raportari de cazuri de violenta asupra femeilor, spune Oxfam.
In unele tari a fost raportata o crestere de pana la 33% a violentei intre partenerii intimi.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
