Urmeaza, in Romania: Coronavirusul, declarat neconstitutional de CCR
alegeri anticipatealegeri parlamentarealegeri 2020curtea constitutionaleccrludovic orban
Romania, dupa cum ne-a obisnuit in ultimii 30 de ani, este tara tuturor posibilitatilor. Daca ar fi sa ne imaginam un titlu de stire care ar fi foarte posibil in Romania zilelor noastre ar fi ca "virusul corona din China a fost declarat neconstitutional de CCR". Absurd? Nu. Mai degraba in stransa conexiune cu ultima decizie a CCR de a declara neconstitutionala cea de-a doua numire a lui Orban in functia de premier.
Curtea Constitutionala a reusit sa gaseasca o "chichita" izvorata interpretativ din Legea Fundamentala, in baza careia a declarat neconstitutionala numirea lui Ludovic Orban in functia de premier, dupa ce acesta fusese demis prin motiune de cenzura, la inceputul lunii februarie.
Motivarea CCR asupa acestei decizii nu a aparut inca, dar, specialistii in Drept vorbesc despre faptul ca magistratii ar avea ca argument pe care si-au bazat decizia, incalcarea spiritului Constitutiei.
Ca orice lege, si Legea Fundamentala trebuie inteleasa si aplicata, atat in litera, cat si in spiritul ei, spune un principiu de baza in Drept. In Constitutie, la niciun Articol, nu exista prevazuta interdictia ca seful statului sa poata propune pentru functia de premier o persoana demisa anterior prin motiune de cenzura.
Insa, magistratii CCR se bazeaza pe "spiritul" legii, adica considera ca presedintele si Guvernul, prin asumarea publica a strategiei de a forta anticipatele, au creat o criza guvernamentala care blocheaza functionarea institutiilor statului. Practic, desi nu a fost incalcata procedura, prin intentia vadita de a nu isi dori ca acest Guvern sa fie investit, Constitutia a fost incalcata, acesta ar fi argumentul logic pe care s-ar putea baza CCR.
"Logic" doar la nivel deductibil, fiindca vorbim despre o logica ce deschide alte discutii si ridica semne de intrebare. Aceasta logica poate fi considerata, spre exemplu, subiectiva si interpretativa.
Pe de alta parte, Guvernul Orban putea sa isi asume anticipatele si sa schimbe lista de ministri sau anumite componente ale programului de guvernare si, astfel, ar fi dezarmat CCR care nu ar mai fi avut argumentul ca a fost propus fix acelasi Guvern cu aceiasi ministri si acelasi program ca cel demis.
In fond, fortarea anticipatelor putea sa fie facuta de orice Cabinet PNL, in orice constructie, cu orice alt politician liberal propus ca premier, nu era nevoie de o asumare atat de evidenta a fortarii anticipatelor.
Orban a mers mai departe cu reactia sa, acuzand magistratii CCR ca favorizeaza PSD si ca nu este pentru prima oara cand se intampla acest lucru. Orban a amintit cum "a ajuns CCR sa dea ordin ce sa faca presedintele fortandu-l pe presedinte sa o demita pe Laura Codruta Kovesi. Caz fara precedent. Acum a ajuns sa intervina pe parcursul unei proceduri care a fost declansata si sa decida ceva pe baza unor presupuneri si pe baza unor declaratii politice.", a spus Orban la Digi24.
Insa PNL nu renunta nici la anticipate, nici la propunerea lui Orban ca premier, a anuntat chiar Ludovic Orban, luni seara. Totusi, sansele sa mai ajungem la anticipate au scazut sub 50%, a spus-o chiar presedintele Klaus Iohannis, in replica sa la decizia CCR, pe care a spus, de altfel, ca nu o comenteaza, dar tot ce se intampla acum este o criza provocata de PSD, a subliniat presedintele.
Reactiile lui Klaus Iohannis si Ludovic Orban vin in contextul in care magistratii Curtii Constitutionale au transmis, luni, decizia cu privire la sesizarea lui Marcel Ciolacu, presedinte al Camerei Deputatilor, si a lui Titus Corlatean, presedinte interimar al Senatului. Magistratii CCR au admis faptul ca exista conflict intre presedintele Klaus Iohannis si Parlament, pe fondul numirii lui Orban in functia de premier, dupa ce fusese anterior demis prin votul majoritatii parlamentare, asupra motiunii de cenzura de la inceputul lunii februarie.
Conform deciziei CCR, in perioada urmatoare, seful statului trebuie sa desemneze un alt premier, in persoana cuiva care isi doreste si poate sa formeze un Guvern care sa obtina votul majoritatii din Parlament. Concret, procedura va fi complet reluata, insa nu va fi inclusa aceasta perioada de timp pierduta in termenul celor 60 de zile, in care trebuie sa aiba loc doua caderi consecutive de Guvern. Astfel ca, sansa anticipatelor inca mai ramane in picioare, cu conditia ca noua propunere a lui Iohannis sa pice la votul de incredere din Parlament, si dupa ea, inca una.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
