Jobul sau familia: aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspunda romanii

Jobul sau familia: aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspunda romanii copiijobfamiliefemei

Un studiu pe anul 2010 al Institutului National de Statistica arata pe peste 90% dintre angajatii romani au un program de lucru rigid. Femeile sunt cele mai dezavantajate, deoarece ele trebuie sa duca povara familiei, a treburilor casnice, dar si sa duca la bun sfarsit sarcinile de lucru.
Flexibilitatea programului de lucru lipseste aproape cu desavarsire in cazul femeilor, 91,6% avand program fix. Raluca Popescu, sociolog, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare a Calitatii Vietii, spune ca tocmai aceasta variabila, posibilitatea angajatului de a-si ajusta programul de lucru in functie de nevoile familiale, este un factor important in reconcilierea vietii de familie cu cea de munca.

Raluca Popescu spune ca, in spatiul statelor europene dezvoltate, contractele de munca part-time sau programul de lucru flexibil sunt considerate optiuni de succes pentru femeile care doresc sa participe  pe piata muncii, in conditiile pastrarii obligatiilor familiale. In Romania acest lucru nu este posibil, deoarece veniturile ar scadea considerabil, odata cu protectia angajatului la locul de munca.

Femeile au norma dubla

Numarul de ore muncite acasa, cu treburile domestice, este similar celui de la serviciu, asa ca familiile din Romania, in special femeile, se confrunta cu o situatie extrem de dificila. "Ele penduleaza intre responsabilitatile fata de copii sau varstnici si treburi gospodaresti, nepermitandu-si sa apeleze la servicii specializate, din lipsa de bani, si locul de munca cu solicitari rigide, fara sa-si poata ajusta programul de lucru. Supraaglomerarea femeii cu sarcini reprezinta probabil cea mai raspandita consecinta. Femeia are in fond doua servicii, unul pe piata muncii si altul acasa", apreciaza Raluca Popescu.

Frustrare si performanta scazuta

Angajatii au dificultati in a-si lua ore libere pentru rezolvarea unor probleme personale sau de familie. Pe de alta parte, angajatorii se feresc sa accepte flexibilizarea programului de lucru de teama sa nu creeze un precedent.

De aici si frustrarea: echilibrul intre viata profesionala si cea personala a angajatilor se diminueaza sau chiar dispare. Cand sunt la munca, acestia se gandesc la problemele de acasa, iar atunci cand sunt cu familia nu se pot desprinde de problemele jobului.

O alta consecinta este reducerea numarului de copii per familie, copii mai slab ingrijiti, dar si suprasolicitarea parintilor.

Ponderi ridicate ale celor care au putut absenta de a lucru pentru motive familiale fara a recurge la concediul de odihna s-au inregistrat in cazul membrilor corpului legislativ si conducatorilor unitatilor economice si sociale - 63,5%, a agricultorilor si lucratorilor calificati din agricultura si pescuit - 63,2%.

In schimb, de aceasta facilitate au beneficiat doar 47,3% dintre meseriasi si acelasi procent din functionarii administrativi, precum si 46,7% din muncitorii necalificati. Studiul a fost realizat in 2010 si a inclus 14.559.000 de persoane. Dintre acestea, 63% erau in grupa de varsta 25-54 de ani, 58% locuiau in mediul urban si 50,2% erau femei.