de Silviu Marian Banila
la 05 Apr. 2012
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I, 48,6% in trimestrul II, 50,0% in trimestrul III si 48,4% in trimestrul IV 2011).
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (22,5%), veniturile din agricultura (3,1%), veniturile din activitati neagricole independente (2,3%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,6%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (20,3%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,6%). Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
Potrivit INS, in trimestrul IV 2011, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 16,5% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 6,5% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 62,9% din salarii, de 22,6% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,5% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 44,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (37,4% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 6,9% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (26,0%) si celor din prestatii sociale (22,4%).
CHELTUIELILE GOSPODARIILOR
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul IV 2011, in medie, de 2311 lei lunar pe gospodarie (804 lei pe persoana) si au reprezentat 90,9% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,4%).
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban fata de rural cu 379 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 15 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 47,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 21,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul IV 2011, in medie, 40,9% din consumul gospodariilor (42,0% in trimestrul I, 43,3% in trimestrul II si 40,8% in trimestrul III).
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul IV 2011 aceasta a reprezentat 20,3% din cheltuielile totale de consum. In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (16,3%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,6%) si cele pentru educatie (0,7%), informeaza INS. (sursa: insse.ro)
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (22,5%), veniturile din agricultura (3,1%), veniturile din activitati neagricole independente (2,3%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,6%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (20,3%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,6%). Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
Potrivit INS, in trimestrul IV 2011, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 16,5% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 6,5% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 62,9% din salarii, de 22,6% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,5% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 44,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (37,4% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 6,9% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (26,0%) si celor din prestatii sociale (22,4%).
CHELTUIELILE GOSPODARIILOR
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul IV 2011, in medie, de 2311 lei lunar pe gospodarie (804 lei pe persoana) si au reprezentat 90,9% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,4%).
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban fata de rural cu 379 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 15 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 47,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 21,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul IV 2011, in medie, 40,9% din consumul gospodariilor (42,0% in trimestrul I, 43,3% in trimestrul II si 40,8% in trimestrul III).
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul IV 2011 aceasta a reprezentat 20,3% din cheltuielile totale de consum. In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (16,3%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,6%) si cele pentru educatie (0,7%), informeaza INS. (sursa: insse.ro)
Comentarii