Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

ANALIZA: Big Mac-ul, de la hamburger la indicator economic


ANALIZA: Big Mac-ul, de la hamburger la indicator economic
de la 02 Mai. 2012
ANALIZA: Big Mac-ul, de la hamburger la indicator economic
Tags: analizabig machamburgeritimpsursehrana

Big Mac-ul este un triumf al tehnologiei alimentare. De mii de ani, familiile si-au dedicat majoritatea timpului din viata lor identificarii surselor de hrana. S-au trezit dimineata, pentru a-si ingriji culturile si veniturile rezultate din cresterea si secerarea acestora au fost investite tot in alimentatie. In era pre-industriala, muncitorii necalificati munceau ore grele, pentru a castiga un venit modest, care de abia le ajungea sa isi intretina pretioasa familie. Dupa cum explica Gregory Clark in cartea sa, "A Farewell to Alms", pana in anii 1700, meniul englezilor consta in paine si bere, castigat dupa multe ore de truda, care l-ar face pe orice muncitor modern sa roseasca. Fermierii britanici din anii 1800 traiau la limita subzistentei.


In prezent, mancarea se prepara rapid. Big Mac-ul de la Ronald McDonald nu necesita cine stie ce efort supraomenesc. Este un produs echitabil, realizat atat prin munca umana, cat si prin sistemul automatizat. Chiar si muncitorii din domeniul produselor alimentare preambalate din SUA, printre cei mai saraci americani, castiga indeajuns de mult incat sa isi cumpere doi hamburgeri - 1.000 calorii - cu venitul obtinut intr-o singura ora de munca.

McDonald's este un restaurant, dar functioneaza in mare parte ca o uzina. Munca este sustinuta de inovatiile tehnologice, precum ambalarea in vid, prezervarea exceptionala, congelarea extrema, arome artificiale si cuptoare cu microunde care prepara totul in cateva minute. Muncitorii asambleaza componentele la o viteza ametitoare, pentru a livra produse identice.

"McDonald's nu insereaza un produs in meniu, daca nu stie ca poate fi produs rapid, cu viteza specifica McDonald's", declara in 2010 CEO-ul grupului fast-food, James Skinner. McDonald's seamana cu uzinele auto de acum un secol ale ilustrului Henry Ford.

Dincolo de "minunea tehnologica", Big Mac-ul a devenit, inevitabil, un instrument economic. In fiecare an, Economist calculeaza Indicele Big Mac, in scopul identificarii valutelor supraapreciate, in comparatie cu SUA (dolarul american). Rezultatele sunt uneori foarte interesante. Anul acesta, Elvetia si Brazilia au fost cele mai supraevaluate. Fuga de euro ridica francul in slavi si aprecierea a influentat in mod negativ cresterea economica a Braziliei. Big Mac nu este doar o chifla cu o bucata de carne la mijloc. Big Mac reprezinta un barometru al activitatii economice.

Intr-o cercetare inedita, Orley C. Ashenfelter de la Princeton a facut ceva fascinant cu Big Mac-ul. A utilizat cel mai faimos sandwich din lume sa raspunda la o intrebare esentiala despre economie: CUM SE IMBOGATESC TARILE SARACE?

"BIGMACOECONOMIA"

Tarile lumii sunt atat de diferite, incat sfideaza regulile fundamentale. Dar 118 din ele au ceva in comun: cetatenii lor mananca la McDonald's. In fiecare restaurant McDonald's din lume, angajatii realizeaza aceleasi operatiuni. Acest lucru contribuie la analizele economistilor, deoarece McDonald's ofera o comparatie intre “mere si mere” a veniturilor si preturilor.

Ashenfelter a inovat o modalitate de a masura cresterea veniturilor sau puterea de cumparare in lume. Prin analizarea veniturilor si a preturilor unui Big Mac de-a lungul timpului, a concluzionat cati Big Mac isi poate cumpara o persoana, cu salariul obtinut intr-o ora, in SUA vs. Europa de Vest vs. restul statelor emergente. Urmarind acest indicator, ar trebui sa ne dam seama cine este intr-adevar bogat, cine se imbogateste si cine nu.

Dupa cum am observat, Big Mac-urile si McWages-urile reusesc sa explice o serie de dileme economice internationale: 1. Ascensiunea vestului; 2. Ascensiunea restului lumii; 3. Marea recesiune.


1. Ascensiunea vestului

Statele lumii se imbogatesc deoarece devin mai instruite in anumite industrii; isi vand aptitudinile pentru bani. De ce angajatii McDonald's din SUA sau Europa de Vest castiga de zece ori mai mult decat cei din India, China sau America Latina? Angajatii chinezi sau chilieni sunt la fel de pregatiti ca si ceilalti. Acest fapt are logica, doar daca il asociem cu economia. Economia desfasurata dincolo de bucatariile McDonald's.

Diferentele dintre saraci si bogati s-au inmultit in ultimele decenii. O explicatie eleganta este ipoteza Balassa-Samuelson, care sustine ca totul se reduce la productivitatea muncii in sectoare care pot "schimba" bunuri si servicii peste hotare. Daca o tara se pricepe la constructia de masini (ex: Germania), va exporta strainilor masini si va deveni mai bogata. Oamenii dau bani pe hamburgeri. Pretul hamburgerului creste, ca si venitul solicitat de angajatii care prepara aceste alimente fast-food.

Ashenfelter a gasit dovezi elocvente ale teoriei mentionate in datele sale, care demonstreaza ca tarile dezvoltate, precum SUA, Canada, Japonia si Europa de Vest, inregistreaza aceleasi salarii pentru angajatii McDonald's - ei isi pot cumpara fiecare 2-3 hamburgeri Big Mac pe ora/munca. In alte locuri, precum Orientul Mijlociu, America Latina sau India, o ora de munca nu poate acoperi decat costul unei... treimi dintr-un Big Mac. Iata deci o mare diferenta a veniturilor, de 10 ori mai mici in ultimele zone amintite decat in SUA, Canada, Japonia etc.


2. Ascensiunea restului lumii

In ultimele decenii, veniturile americanilor au fost modeste. Joburile din manufactura si ale altor angajati din clasa de mijloc au migrat peste hotare si au ridicat nivelul de trai in alte tari. McDonald's ne poate spune o poveste in acest sens. China, India si Rusia au inregistrat boom-uri economice. In aceste tari, nu creste doar Produsul Intern Brut. Familiile din clasa de mijloc isi permit sa isi cumpere mai multe, deoarece averile celor bogati scad.


3. Marea recesiune

Dupa o perioada de crestere economica remarcabila in randul tarilor sarace, criza economica si-a pus amprenta asupra averilor. McDonald's ofera indicii si in acest sens. Graficul de mai jos ilusteaza cati hamburgeri Big Mac isi poate cumpara un angajat cu banii castigati intr-o ora de munca, in diverse tari (2007 - 2011).

Preturile la hamburgeri McDonald's si salariile au crescut in tarile bogate in marfuri si resurse naturale, precum Rusia si America Latina. Istoria lumii este relativ plictisitoare, daca te intereseaza doar averile acumulate de middle class (clasa de mijloc). Veniturile nu au diferit foarte mult intre tari, de-a lungul istoriei - au fost relativ mici. Big Mac-ul nu a reusit sa salveze lumea de la recesiune. McDonald's nu si-a asumat meritul de a marca sfarsitul erei pre-industriale.

Sandwich-urile vandute de fast-food-uri reprezinta insa un MICROCOSMOS al eficientei industriale si preturile lor ofera indicii importante despre veniturile populatiei in jurul globului si cresterea averilor. Economistii au studiat ani de-a randul veniturile oamenilor si nu au constatat nicio crestere semnificativa.

Nu au cautat unde trebuie. In prezent, McDonald's si Big Mac reprezinta simboluri ale nivelului de trai, instrumente economice de masurat bunastarea, "de la hamburger la hamburger", de-a lungul istoriei. Big Mac-ul de 500 de calorii nu este doar un hamburger. Am putea aplica aceasta analiza si in cazul altor produse simbolice? Probabil ca da.




Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016