ANALIZA: Cum s-au adaptat tarile din Zona Euro la criza

ANALIZA: Cum s-au adaptat tarile din Zona Euro la criza analizazona eurocrizathink thankfiscalitatestudiu

Think thank-ul "Consiliul Lisabonei" a realizat un studiu despre tarile din Zona Euro care si-au ajustat mecanismele in fata crizei financiare.
Pentru a vedea care stat a progresat mai mult in procesul de adaptare la "cataclism", cercetatorii au analizat cateva aspecte fundamentale. In primul rand, este importanta ajustarea externa, in al doilea rand - ajustarea fiscala si nu in ultimul rand modificarile costurilor privind forta de munca. Fiecare tara din Zona Euro a primit o nota si o clasificare, pe baza studiului mentionat, care poate fi consultat in intregime aici.

Think tank-ul a colaborat cu Berenberg Bank, pentru a stabili si nivelul sustenabilitatii fiscale din fiecare tara. Dupa cum veti putea observa, statele care si-au ajustat cel mai mult sistemul fiscal sunt chiar cele cu mari probleme economice. Cu alte cuvinte, cei care trebuiau sa-si modifice legile fiscale au inceput sa adopte masuri. S-ar putea insa sa nu fie suficient, pentru a evita catastrofa.

10. Finlanda
Scor: 3,8
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 3
+ Avantaje: Scor excelent in privinta resurselor umane, cu cel mai bun rezultat PISA (Programme for International Student Assessment) si o capacitate sporita de integrare a imigrantilor; nu are deficit fiscal structural; prezinta o datorie publica scazuta fata de PIB si de un regim liberalizat al pietelor.
- Slabiciuni: O scadere drastica a exporturilor dupa anul 2008; cheltuieli guvernamentale in crestere, fata de PIB; exporturi in scadere.

9. Luxemburg
Scor: 4,0
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 2
+ Avantaje: O pozitionare fiscala excelenta; prezinta cel mai puternic trend de crestere din randul membrilor "maturi" din Zona Euro; dispune de un surplus in privinta conturilor curente si de un consum public/privat moderat.
- Slabiciuni: Piata serviciilor este prea reglementata; dependenta fata de industria financiara este foarte pronuntata; angajatii dispun de prea multe elemente de protectie, in detrimentul angajatorilor.

8. Olanda
Scor: 4,0
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 4
+ Avantaje: Utilizeaza excelent resursele de munca, prezinta o rata de angajare foarte ridicata si o rata foarte scazuta de somaj in randul tinerilor; somajul pe termen lung este redus la minim; dispune de un regim economic flexibil; inregistreaza performante in privinta exporturilor;  dispune de un surplus in privinta conturilor curente.
- Slabiciuni: Costuri guvernamentale mari, raportate la PIB; o industrie financiara supradimensionata; deficit fiscal serios.

7. Portugalia
Scor: 4,9
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 15
+ Avantaje: A trecut printr-o serie majora de ajustari fiscale; se descurca excelent, cand vine vorba de integrarea imigrantilor.
- Slabiciuni: O crestere economica modesta; deficiente in privinta exporturilor; deficit de cont curent; deficit fiscal in 2010; o pozitie fiscala nesustenabila.

6. Slovacia
Scor: 5,0
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 6
+ Avantaje: Cel mai bun scor din Zona Euro, in privinta trendului de crestere economica; exporturi solide; cheltuieli guvernamentale foarte reduse, fata de PIB; predilectia slovacilor pentru consum; datoria publica scazuta, fata de PIB.
- Slabiciuni: Rata mare a somajului in randul tinerilor; rata mare a somajului pe termen lung; scor redus in privinta resurselor umane; deficit fiscal excesiv in 2010.

5. Spania
Scor: 5,7
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 12
+ Avantaje: Comparativ, datoria publica este redusa, fata de PIB; cheltuieli guvernamentale reduse, fata de PIB; revenirea exporturilor si intarirea pozitionarii fiscale; regularizarea flexibila a pietelor de produse si servicii.
- Slabiciuni: Cresteri anemice in sectorul constructiilor; somaj la cote alarmante - cea mai mare rata a somajului in randul tinerilor din Zona Euro; deficit fiscal structural masiv in 2010; probleme de sustenabilitate economica; rata mica a fertilitatii, rezultate PISA modeste.

4. Malta
Scor: 6,4
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale:  11
+ Avantaje: Exporturi in crestere din 2007 pana in prezent; cheltuieli guvernamentale reduse, fata de PIB; costuri reduse cu forta de munca.
- Slabiciuni: Rata redusa a angajarilor; probleme de sustenabilitate fiscala; deficit major de cont curent.

3. Irlanda
Scor: 6,5
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale:  10
+ Avantaje: Ajustari masive la criza, care au condus la cresterea exporturilor si o scadere semnificativa a costurilor asociate fortei de munca; cea mai buna rata de fertilitate din Zona Euro; cetatenii dispun de depozite bancare mari; cea mai flexibila piata a bunurilor/serviciilor din Zona Euro; rata mare de economisire in randul gospodariilor.
- Slabiciuni: Prezinta cel mai mare deficit fiscal structural din Zona Euro; prezinta cea mai mare expunere a bunurilor bancilor, fata de PIB; costuri ridicate cu forta de munca, intre 2002 - 2010 (chiar daca s-au diminuat incepand cu 2011); somaj in crestere.

2. Grecia
Scor: 6,6
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 17
+ Avantaje: O modificare majora in privinta deficitul fiscal ajustat; majorarea exporturilor, in detrimentul importurilor; Grecia dispune de putine avantaje, in aceste zile.
- Slabiciuni: Datorii uriase, raportate la PIB; performante PISA foarte modeste; predilectia grecilor pentru consum; deficit major de cont curent; depozite bancare modeste ale cetatenilor; cea mai rigida piata financiara din Zona Euro.

1. Estonia
Scor: 8,4
Loc in clasamentul sustenabilitatii fiscale: 1
+ Avantaje: Locul 1 in clasamentul sustenabilitatii fiscale; exporturi in crestere; performante PISA remarcabile; o forta de munca excelenta, capabila sa se adapteze la criza; un regim fiscal deschis.
- Slabiciuni: Cresterea costurilor cu forta de munca in anii de boom economic, dinaintea lui 2008; depozite modeste ale cetatenilor; Estonia sufera in continuare de pe urma “bulei” care a afectat piata muncii; capacitate redusa de a integra imigrantii.