Aurul ar putea deveni banul saracilor Europei
aurdatoriisalvarecriza
In disperare de cauza, oficialii ciprioti au venit cu o idee foarte buna care ar mai putea lua din povara financiara pe care o au pe umeri. Vanzarea aurului din rezervele nationale, desi nu este ideala, este buna. Este gura de aer de care are nevoie o tara aflata in situatia Ciprului.
Acest exemplu ar putea fi urmat si de alte tari din Uniunea Europeana care au aceeasi problema a datoriilor. Iar in acest caz se pot aminti Italia, Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania. Periferia Europei pare sa traga tot mai mult plapuma sigurantei de peste restul tarilor care se chinuie sa tina stabila economia continentala.
In cazul Ciprului, UE si FMI se asteapta ca acest mic stat sa isi vanda rezervele in exces si sa faca rost de 400 de milioane de euro. Tarile pe care le aminteam mai sus, ar putea fi si ele fortate sa faca acelasi lucru, desi, toate s-ar impotrivi acestei masuri.
Cu toate ca si-a pierdut din valoare in ultimele luni, aurul inca este vazut ca o investitie sigura de majoritatea investitorilor.
Grecia, Italia, Irlanda si Portugalia au impreuna 3.560 de tone de aur (3.230 tone metrice) care valoreaza aproximativ 125 de miliarde de euro, potrivit Reuters.
Din cele 3.230 de tone metrice 75% apartin numai Italiei, Portugalia si Spania avand si ele impreuna cateva sute de tone. In prezent, valoarea unei uncii de aur se situeaza undeva la 1.560 de dolari.
Desi sumele par fabuloase nu sunt nici pe departe satisfacatoare si asta din cauza ca datoriile acestor tari sunt mult prea mari. Vanzarea aurului ar fi doar o picatura de apa intr-o mare de foc.
Spre exemplu, rezerva Italiei valoreaza circa 95 de miliarde de euro. Dar niciodata o tara nu isi va vinde intreaga rezerva de aur. Si chiar daca si-ar vinde toate tonele de aur nu ar face mare diferenta pentru ca datoria Italiei este de aproape 1,7 trilioane de euro.
Vanzarea aurului are o singura problema, care ar putea scufunda tot planul. O cantitate atat de mare de metal pretios scoasa pe piata, ar inunda-o si inevitabil, pretul unciei de aur ar scadea dramatic, ceea ce ar da peste cap tot segmentul investitional.
In cazul Ciprului problema sta altfel. Vanzarea aurul ar putea acoperi undeva la 3% din datoria pe care o are aceasta tara, dar problemele financiare ale insulei nu se compara cu cele ale Italiei care sunt de 113 ori mai mari.
Nu acelasi lucru se poate spune despre Portugalia care are 90% din rezervele de schimb valutar in aur. Acestui stat i s-ar putea impune sa-si vanda o parte din aur pentru a-si mai achita datoriile? Slabe sanse, pentru ca Protocolul Sistemului European de Banci Centrale, garanteaza independenta fata de influenta unui guvern.
Si daca bancile centrale ar vrea sa vanda aur, cat ar putea sa vanda? Conform unui acord al bancilor centrale acestea nu pot comercializa mai mult de 400 de tone metrice de aur intr-un an.