Economistii Brunnermeier, Bishop si Gros vor sa salveze Europa. Oare vor reusi?

Economistii Brunnermeier, Bishop si Gros vor sa salveze Europa. Oare vor reusi? economiezona europlanul marshallbonduricomisia europeanaidei

Multi dintre noi au auzit de Planul Marshall. Altii ar putea fi familiarizati chiar si cu bondurile Brady. Dar cu siguranta nu au citit in cartile de economie despre planul Brunnermeier. Sau bondurile Bishop. Sau acordul Gros.
Nici n-ar fi avut cum, deoarece ultimele trei masuri exista doar in visurile unor economisti de prestigiu, care spera sa rezolve criza datoriilor din Europa.

Criza reprezinta, intr-adevar, un moment de cotitura, dar si o buna ocazie de promovare a unor idei indraznete. Cei trei vizionari despre care vom discuta in continuare sunt Markus K. Brunnermeier, Graham Bishop si Daniel Gros.

Fiecare propune un plan grandios de salvare a Zonei Euro de la faliment. Niciunul nu garanteaza insa succesul, in conditiile in care problemele Europei se datoreaza si lipsei de consens intre cele 17 state europene din Eurozona.

BRUNNERMEIER

"Nu exista o lipsa de idei in vederea rezolvarii crizei, ci o lipsa de planuri de actiune", a declarat Brunnermeier, profesor german de finante la Princeton, care reprezinta Euro-nomics, un grup recent infiintat, concentrat asupra rezolvarii crizei euro.

In cadrul promovarii planului sau, care presupune existenta unor bonduri sustinute de Europa, care sa nu impovareze Germania, Brunnermeier traverseaza aceeasi cale ca si ceilalti doi ilustri economisti, ingrijorati de soarta monedei euro: Gros, seful unui grup influent de cercetare de la Bruxelles si Bishop, un specialist britanic pe probleme financiare in comunitatea UE.

Exista numeroase dubii privind adoptarea acestor propuneri. Schimbarile survin din cadrul guvernului - asa cum a fost cazul Planului Marshall si al bondurilor Brady - nu din afara acestuia.

Brunnermeier si Bishop promoveaza unele variante ale unui bond european comun, care sa reprezinte o solutie pentru datoriile europene.

GROS

Gros doreste ca fondul financiar de urgenta european, Mecanismul European de Stabilitate, sa fie transformat intr-o banca legitima, care sa cumpere bonduri spaniole si italiene. Economistul a vehiculat aceasta idee intr-un document din 2011, scris alaturi de Thomas Mayer, economistul sef al Deutsche Bank, la acea vreme. "Intr-o criza, conteaza lichiditatile", a precizat Gros.

Gros, care este un german cu studii in Germania si SUA, este in prezent directorul CEPS (Center for European Policy Studies). El spune ca actualele programe de salvare din Zona Euro sunt prea artificiale, pentru a contracara temerile investitorilor.

Rezerva de 500 miliarde euro a MES ar putea fi utilizata pentru a imprumuta de cinci ori mai multi bani de la Banca Centrala Europeana, a explicat Gros. Banii ar fi folositi pentru cumpararea bondurilor italiene si spaniole de pe piete.

"Cumperi un bond spaniol cu 75 de centi sau 1 dolar si reduci in mod automat datoria tarii", a precizat Gros. Brunnermeier si colegii sai militeaza pentru infiintarea unei noi agentii financiare europene, care sa administreze aceste datorii si care sa cumpere, in timp, o datorie de pana la 5,5 trilioane euro direct de la guvernele implicate si din pietele secundare.

Agentia ar putea emite doua tipuri de eurobonduri, care sa finanteze achizitiile. Unul ar fi extra-safe, garantat de creditul din Zona Euro. Al doilea ar fi mai riscant si investitorii vor fi pregatiti sa incaseze o pierdere, in conditiile in care Spania si Italia ar intra in incapacitate de plata.

BISHOP

Brunnermeier si-a "botezat" bondurile de risc scazut Esbie (bond european de siguranta). "Are mari sanse sa functioneze", a mai spus Brunnermeier. "Este cea mai ieftina solutie". Mai putin ambitios si la fel de grijuliu cu soarta financiara a Germaniei este Bishop.

Fostul bancher si consultant al Comisiei Europene reprezinta Liga Europeana pentru Cooperare Economica, formata din antreprenori care sustin o integrare mai stransa a batranului continent.

Bishop a promovat ideea infiintarii unui fond in Zona Euro de circa 2,5 trilioane euro, care sa elibereze o serie de titluri de creanta pe termen scurt, in functie de nevoile de creditare ale tarilor din Zona Euro. Germania ar furniza 28% din finantare, dar nu ar fi obligata sa pompeze bani in sprijinul Spaniei sau Italiei, daca tarile mentionate vor intra in incapacitate de plata.

Unii experti se tem insa ca planurile celor trei economisti ignora un element foarte complex: criza datoriilor suverane din Zona Euro nu va putea fi rezolvata pana cand Germania sau alta tara bogata nu va accepta sa "incaseze" pierderile cauzate de alte tari, precum Grecia, Irlanda, Spania sau Italia.

"Aceste propuneri nu fac altceva decat sa mute riscurile si pierderile", a declarat Adam Lerrick, specialist in problema datoriilor suverane. "Europa se confrunta cu probleme economice reale. Ingineriile financiare le pot ascunde de contribuabili, dar nu le pot face sa dispara".

Bishop a prezentat planul sau lui Herman Van Rompuy, presedintele Consiliului European. Economistul a spus ca Van Rompuy a facut aluzie la planul de redresare, cand a vorbit despre viitorul Eurozonei, la finele lunii iunie.

Si pentru a nu exista niciun dubiu in privinta rivalitatii dintre cei trei economisti, tocmai buna in aceste vremuri, Bishop pare hotarat. "Este cel mai bun plan", a declarat Bishop. "Este un pas de coordonare a politicilor mutuale din Europa". (via CNBC)