Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XV)


Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XV)
de la 26 Oct. 2018 Exclusiv
Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (XV)
Tags: centenarmarea unireromania2018ziarestiri

Intrata in primul razboi mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi, care a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.


In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.

Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.

Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.

Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Facem, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.

Invins, Imperiul Austro-Ungar paraie din toate incheieturile si nimic nu-l mai poate salva de la colaps, iar presa romaneasca din Ardeal este, in sfarsit, eliberata de cenzura.

Principalul negociator al conditiilor impuse Germaniei de catre Antanta pentru semnarea armistitiului este presedintele american Woodrow Wilson.

Romanii din Bucovina fac primii pasi catre unirea cu Regatul Romaniei, iar un june, pe nume Titi, a fugit de acasa, din pricini pe care nu le vom afla niciodata. Parintii il implora sa se intorca si-i promit ca vor pleca, impreuna, la Viena.




"Drapelul", 2 noiembrie 1918

Spre pace!

Fiind de trei zile lipsiti de legatura telegrafica si telefonica, nu dispunem de stiri directe si autentice despre cele ce se petrec in centrele Monarhiei, dar din cele ce vedem ca se petrec in jurul nostru nu mai incape indoiala ca rasboiul isi traeste ultimele ceasuri. Am ajuns pe pragul pacii.

Chemarea vremii

Din toate partile lumii resuna glasul libertatii pentru toti cei ce au fost robiti; dupa suferinte supraomenesti, omenirea intreaga doreste pacea, o pace trainica, intemeiata pe dreptate.

Fiecare din noi am adus jertfe nespuse in acest ingrozitor razboi. Acum cerem rasplata lor. Fiecare din noi am suferit rani trupesti sau sufletesti, am dus lipsuri si adesea abia mai puteam sa oprim revolta sufleteasca, de ne era amar cerul gurii de veninul blestemelor ce nu le puteam rosti.

Instinctele cele mai urate au prefacut pe om in fiara in acesti patru ani. Ura popoarelor s’a deslantuit, rupand orice zagaz si a facut pe purtatorii unei vechi civilizatii sa se sfasie cu dintii unul pe altul.

Si iata ca, dintr’odata, in toiul celor mai crancene lupte, ideea infratirii popoarelor iese biruitoare si anunta: pacea universala, pentru totdeauna (...)

Oficerii romani de pe acest teritor s’au constituit dimpreuna cu soldatii romani - putini cati sunt pe aici, fiind majoritatea lor covarsitoare inca pe departatele fronturi - in Consiliu National Militar Roman, punandu-se la dispozitia ordinelor ce le vor primi de la marele si supremul Consiliu National Roman, a carei inchegare in baza principiilor lui Wilson a anuntat-o deja oratorul Clubului national roman in dieta din Budapesta.

Acum a sosit momentul mare ca acesti barbati sa ne conduca pe singura cale corecta, compatibila cu demnitatea noastra nationala, pentru a ne vedea realizate toate dezideratele nationale ale poporului nostru.

Sa avem credinta in viitorul nostru si incredere in barbatii nostri chemati a ne conduce in aceste zile mari.

Traiasca libertatea nationala a poporului roman! Traiasca Conziliul national al poporului roman!
Sus sa avem inimile!

Unul pentru toti si toti pentru unul! Un trup, un suflet! Un gand, o simtire!



Neunirea

"Multe rane sunt pe lume/ Cari se vindeca usor/ Grele insa sunt acelea/ Cand se leaga de-un popor.// Neamul nostru’n orice clipa/ Lupta astazi cu nevoi/ Dar pacatul cel mai mare-i/ Neunirea dintre noi."

Informatiuni

Aflam ca a sosit depesa Regelui prin care se ordoneaza ca oficerii sa se alature dupa nationalitate la conziliile diferite nationale, avand a se supune numai ordinelor ce le vor primi de la acele conzilii, la cari apartin dupa nationalitae.

Cu cocarde si flori

A patruns la Lugoj stirea adusa de soldatii ce veniau de la Timisoara, Seghedin si Varset. Si ca la lovitura unei vergele magice, au aclamat pacea si orientarea nationala a popoarelor. Inca in decursul nainte amiezii au indepartat soldatii rozetele de pe chipie, inlocuindu-le cu cocarde nationale si cu flori.

Tulburari si jefuiri

Calatorii ce sosesc la Lugoj cu mari intarzieri - sistandu-se acceleratele - ne povestesc despre regretabile tulburari si jefuiri prin garile de pe linia Budapesta-Timisoara si Arad. Unii stiu povesti si despre ciocniri sangeroase.



"Drapelul", 5 noiembrie

Adunarea dela Lugoj

Publicul roman din Lugoj s-a manifestat grandios intr’o adunare tinuta sub ceriul liber in  gradina "Concordia", participand mai multe mii de oameni, civili si soldati, ca sa se pronunte intaiasdata liber in fata situatiei nuoi.

Adunarea a fost asa zicand improvizata in preseara, cand n’a mai fost timp nici a mai tipai convocarea si face invitari. Stirea adunarii s’a dat din gura’n gura, mai ales prin tinerimea insufletita si in graba s’a adunat atata public incat n’a mai fost posibil a o tine in incapatoarea sala a pavilionului din gradina otelului "Concordia", ci cu tot timpul innourat, a trebuit  sa aiba loc in gradina, ca sa poata lua parte intregul public adunat.

Constituanta Bucovinei

In 27 Octomvrie a luat fiinta Constituanta romaneasca a Bucovinei.
La fapte mari cuvinte putine.
Adunarea la care au luat parte reprezentantii romani din toata tara, tarani si intelectuali, a fost deschisa la orele 3 si 20 min.

Iancu Flondor, presedinte al adunarii, adreseaza urmatoarele cuvinte:

"Domnilor!

O iobagie nationala de aproape un secol si jumatate pe cat de dureroasa pe atat de rusinoasa e pe sfarsite. Poporul roman din Bucovina e pe cale a sparge si a lepada lantul care i-a ferecat sufletul.

Liberi, in puterea suveranitatii nationale Dvoastra veti hotari astazi ce veti afla de bine pentru un viitor fericit si falnic al neamului romanesc in Bucovina.

Dar sa nu uitam Domnilor, ca acest moment inaltator s’a nascut din suferinti grele si adanca jale si e sfintit cu sangele abundant al eroilor nostri.

Va provoc sa va sculati in picioare ca semn de juruinta ca nu-i vom uita niciodata si ca ne vom arata intotdeauna demni de sacrificiul lor."



I se da cuvantul dlui Dori Popovici care intr’o vorbire plina de caldura si cu cunoscuta-i verva oratorica sustine referatul propunand urmatoarele motiuni:

1.    Reprezentantii poporului Roman din Bucovina intruniti astazi in ziua de 27 Octomvrie 1918 in Capitala Bucovinei se declara in puterea suveranitatii nationale constituanta a acestei tari Romanesti.

2.    Constituanta hotaraste unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari romanesti intr’un stat national independent si va purcede spre acest scop in deplina solidaritate cu Romanii din Transilvania si Ungaria.

3.    Spre a conduce poporul roman din Bucovina si a-i apara drepturile si spre a stabili o legatura stransa intre toti Romanii, Constituanta constituie un consiliu national de 50 membri.

4.    Acest consiliu ne va reprezenta prin mandatari la conferinta de pace, si in afara de el nu recunoastem nimanui dreptul de a hotari sau trata asupra poporului roman din Bucovina.

5.    Constituanta respinge cu hotarare orice incercare care ar tinti la stirbirea Bucovinei, doreste insa sa se inteleaga cu popoarele conlocuitoare.



"Drapelul", 7 noiembrie

Armistitiul

Din Viena se anunta in rezumat conditiile armistitiului incheiat pe frontul italian pentru intreg teritoriul si toate trupele Austro-Ungariei.

Conditiile de armistitiu ale Ententei pentru Germani

Din Berlin se comunica ca acolo au sosit deja conditiile Ententei stabilite pentru Germani.



"Renasterea", 30 octombrie 1918

Basarabenii in Academie

Academia romana, complectandu-si locurile vacante, a ales in sectiunea istorica doi fruntasi intelectuali basarabeni, pe d-nii: Inculet si Ciobanu.

Academia romana isi continua traditia de data asta avand prilej sa o complecteze, catand sa reprezinte in mod simbolic unitatea noastra culturala, alegand reprezentanti din toate tinuturile locuite de romani.

Basarabia este pentru intaia data reprezentata in Academia romana.

Pravoslavnica Rusie, prietena si ocrotitoarea noastra, luase toate masurile pentru a efectua o cat mai repede si cat mai brutala deznationalizare a fratilor nostri de peste Prut.



Ridicase un enorm zid de fier intre cele doua fragmente ale romanismului, prin care orice infiltratie culturala era imposibila. Nici o carte si nici un ziar romanesc nu putea patrunde in frumoasa provincie a lui Stefan cel Mare, preschimbata intr-o ocna de besna.

Limba romana era cu strasnicie exclusa din scoli si din biserici, asa ca a fost indestulatoare scurgerea a o suta de ani pentru ca sufletul national sa se ofileasca, sa se desorienteze si sa se desprinda din armonia logica care trebue sa o reprezinte unitatea culturala a une rase.

Momentul critic. In asteptarea conditiilor armistitiului

Pe cand tunul bubue inca pe campiile de lupta din Apus, negocierile dintre cancelariile diplomatice continua. Pe deasupra transeelor se schimba si proiectile omoratoare si cuvinte de pace in acelasi timp. O situatie turbure, confuza, din care nu se poate inca afirma cu certitudine daca va esi pacea sau o si mai teribila exasperare a rasboiului, caci nu se stie care glas va amuti mai intai, acela al tunului sau acela al pacei.

Hrana pentru pasari

A fost oprita distribuirea de mijloace de hrana pentru pasari, din cauza ca in multe cazuri au fost date relatii false de catre proprietarii de animale aupra animalelor aflate in posesia lor. Aceasta s’a intamplat pentru a se pune in mod nelegal in posesia unor cantitati mai mari de mijloace de hrana.



Pacea se apropie. Raspunsul Germaniei. Guvernul german asteapta propunerile de armistitiu

Guvernul german a luat cunostinta de raspunsul Presedintelui Statelor Unite.
Guvernul german asteapta acum propunerile de armistitiu, cari vor trebui sa pregateasca o pace dreapta, asa cum a caracterizat-o Presedintele Wilson in mesajele sale.



Ultimele informatii

Din cauza dublarei pretului hartiei si a scumpirei celorlalte materiale in proportiile cunoscute de public, toate ziarele din Capitala sunt nevoite a ridica, de la 1 Noembrie, pretul la 20 bani numarul.

Cu totii speram ca venind vremuri mai bune si scazand preturile excesive ale materiilor prime sa putem iarasi scobori in aceiasi masura costul ziarelor.

"Renasterea", 31 octombrie

Raspunsul Austro-Ungariei

Cele ce se petrec actualmente in Austro-Ungaria inseamna fara indoiala triumful complect al pricipiului nationalitatilor, singurul principiu care poate aseza relatiile dintre popoare pe o baza de drept, asigurand fiecarui popor o desvoltare proprie conforma geniului sau national.



Cum Austro-Ungaria accepta toate conditiile lui Wilson, nimic nu se mai opune tratativelor. Putem nadajdui deci ca in curand se va putea incheia o pace prin care o noua era de libertate si de dreptate va incepe pentru nationalitatile din monarhie.



Mica publicitate

Titi, vino imediat acasa. Suntem disperati. Te primim cu drag. Nu suntem deloc suparati pe tine. Vino imediat acasa sa plecam impreuna la Viena. Tata si Mama.

Va urma

Citeste si: Sinteza Saptamanii: Cresc preturile la tigari, alcool si electricitate, iar datoriile fiscale s-ar putea prescrie mai repede



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016