Lectia de management: Gica Hagi si investitia sa in rabdare si pasiune

"The hard way"

La capatul unei cariere cu adevarat impresionante, in care a jucat la marile forte ale fotbalului de azi (Real Madrid si FC Barcelona), a fost inclus in cel mai valoros prim "11" al unui campionat mondial (SUA ’94, in care a dus pana in sferturile de finala echipa Romaniei) si a castigat numeroase trofee interne si internationale (cu Steaua, la inceputul carierei, si cu Galatasaray Istanbul, la finalul ei), Gica Hagi si-a castigat respectul unui intreg mapamond, intrand, alaturi de Nadia si de Ilie Nastase, in "Sfanta Treime" a sportului romanesc. A strans, totodata, o avere considerabila si un capital de incredere populara pe masura. Tocmai aceasta incredere, ca si buna reputatie de care se bucura in lumea fotbalului, l-au facut eligibil in a prelua, in 2001, postul de antrenor al echipei nationale.

Venita imediat dupa abandonarea activitatii de fotbalist profesionist, sansa de a antrena nationala Romaniei ar fi putut insemna pentru Hagi instalarea comoda intr-o noua cariera de mare succes. Numai ca, in ciuda unui culoar de calificare considerat mai degraba lejer de specialisti, Romania a ratat barajul de calificare cu Slovenia. Ghinionul jucatorilor nostri a fost repede trecut cu vederea. Hagi, in schimb, a ramas cu imaginea unui antrenor care nu se va ridica niciodata la nivelul fotbalistului care a fost candva. Au urmat alte cateva experiente ca antrenor, neconcludente, la Steaua si Galatasaray, care nu au facut decat sa le aduca argumente in plus criticilor sai cei mai rautaciosi. Consecvent in viziunea sa, Hagi a pus mereu lipsa rezultatelor imediate pe lipsa de incredere si de timp din partea actionarilor pentru care lucra. A repetat, obositor la un moment dat, ca pentru a se manifesta la adevarata sa capacitate are nevoie de un proiect solid, pe termen lung. A repetat ca nu-l intereseaza succesul contextual, norocos, pe termen scurt. Hagi alesese "the hard way"…

De la dribling la start-up 

Innebunit dupa fotbal si pasionat de copii (Gica e chiar promotorul celei mai cunoscute competitii private de fotbal juvenil din Romania), fostul mare international a ales sa-si cladeasca de jos, pas cu pas, noua sa cariera de manager sportiv. A refuzat ani la rand preluarea unor noi echipe ca antrenor, tocmai pentru ca nu credea suficient in garantiile investitorilor care si-l doreau pe banca tehnica, si a ales sa-si dedice timpul, energia si banii propriului sau proiect, Academia de Fotbal "Gheorghe Hagi". A cumparat 6,9 hectare de teren la Ovidiu, langa Constanta, si a investit, din 2009 incoace, aproape 10 milioane de euro in toate facilitatile necesare unui centru de formare a unor viitori fotbalisti de mare performanta – terenuri, hotel, birouri, autocare. Sume pe care alti investitori le vantura pe transferuri fara sens si pe jucatori fara caracter, Hagi le investeste intr-un proiect solid si progresiv, in care sunt angrenati jucatori intre 6 si 18 ani, grupati in 14 echipe.

Tinerii fotbalisti nu doar se antreneaza la academie, ci si locuiesc si studiaza impreuna, caci proiectul pune mare accent si pe dezvoltarea lor sociala si educationala, nu numai pe performanta sportiva. Gandind astfel, Hagi a facut exact invers decat fac marii investitori din fotbalul romanesc. Intr-o competitie in care grija pentru cultivarea talentelor a fost complet abandonata si in care transferurile de jucatori straini au ajuns la cote alarmante, Gica Hagi a decis sa sacrifice succesul pe termen scurt si sa investeasca in talentul copiilor din Romania. In paralel, a infiintat si o echipa de seniori, Viitorul Constanta, pentru a oferi sansa debutul in fotbalul mare pentru jucatorii ajunsi in pragul varstei senioratului. A pornit din a treia liga, iar saptamana trecuta, la 3 ani de la infiintare, Viitorul Constanta a promovat in Liga 1 la fotbal, acolo unde tinerii produsi de Academia "Gheorghe Hagi" vor juca impotriva Stelei, Rapidului sau CFR-ului din Cluj. Si acesta nu e decat inceputul, avertizeaza Hagi. Convinsi de proiectul lui Hagi, numerosi sponsori cu nume i s-au alaturat in ultimul timp. Nici o echipa din Romania nu se poate mandri cu nume de o asemenea greutate si reputatie pe tricouri! 

Business plan-ul lui Hagi

Nici nu se gandeste la evitarea retrogradarii cu Viitorul Constanta, asa cum gandesc toti patronii in primul sezon de dupa promovare. Pentru Hagi nu exista decat locul 1, asa ca isi mobilizeaza din start baietii pentru o clasare in prima jumatate a clasamentului. Va fi el insusi managerul echipei, pare mai decis ca oricand sa abandoneze orice alte tentatii de a antrena mari echipe pentru a se dedica 100% proiectului care ii poarta numele. "Ce-ti mai trebuie sa te duci antrenor in alta parte? Ai echipa ta!", i-a spus recent fostul international Sorin Cartu. Ii da dreptate. "Uite, acum nu mai depind de nimeni. Sa vina cineva sa-mi zica aia nu e bine, ailalta iar nu e bine... Nu ma invata nimeni sa fiu cel mai bun! Stiu eu cum e sa fii cel mai bun", ii povestea recent Gica Hagi jurnalistului Daniel Nanu. In tonul lui Hagi nu e doar exuberanta recentului succes cu Viitorul Constanta, ci si constiinta lucrului bine facut. Academia sa da deja 20 de jucatori la loturile natioale de juniori si va da in curand 40. 11 dintre ei fac parte din generatia de exceptie a carei vedeta este chiar fiul sau, Ianis Hagi, in varsta de 13 ani.

Inspirat de modelul "La Masia", faimoasa academie de fotbal a Barcelonei, dar si de filosofia sanatoasa de dezvoltare a marilor echipe olandeze (Eindhoven, Feyenoord si Alkmaar), Hagi a inteles ca banii pompati in propria academie il vor scuti pe viitor de transferuri costisitoare si ii vor intoarce investitia imediat ce va produce 3-4 talente care sa ajunga la cota de 3-4 milioane de euro, suma pe care au plecat in ultimii ani din campionatul romanesc jucatori precum Sapunaru, Deac sau Lacina Traore.

Manifestul unui antreprenor

Viziunea lui Hagi e un manifest nu doar impotriva ingustimii in gandire a oamenilor din fotbalul romanesc, ci si impotriva unui mediu de business care, mai cu seama in plina criza, a pus pe "stand-by" antreprenoriatul, de dragul unui castig sigur si caldut "de la patron". Desi ranit in orgoliul propriu de expert in fotbal de sinusoidele activitatii sale ca antrenor, Hagi nu a acceptat, cum o fac atatea foste mari vedete interne sau internationale, compromisul facil, de dragul banilor, cu potentatii de la marile echipe din Romania. Daca in 2001 norocul nu ii intorcea spatele, Gica Hagi ar fi reusit, desigur, prin calificarea la Mondialele de anul urmator, sa prelungeasca putin inertia performantelor generatiei sale. Dar ce face acum cel considerat de multi, pe nedrept, o cauza pierduta pentru managementul sportiv e infinit mai important pentru fotbalul romanesc. E sansa unei demonstratii ca merita sa investesti in rabdare si pasiune. Si, la limita, valabil pentru orice business, ca merita sa investesti in propriile nebunii.

Sursa foto: Flickr.com/corin toporas